Domnule Albotă, am auzit „o șoaptă” locală că ați avea ceva legătură cu mișcările tectonice. Nu mă refer la cele de pe eșichierul politic, care-au fost și se preconizează. De data asta vă întreb serios, plină de curiozitate: cutremurul, care pe mine mă îngrozește cel mai tare dintre toate fenomenele naturale, dvs. ce vă trezește?! Chiar vă pricepeți la acest fenomen?! De unde, de când…
Glumind, ținând cont de “șoaptele” locale, mâine- poimâine voi fi declarat răspunzator de ceea ce se întamplă în zona Galațiului… asta vis-à-vis de “legătura” mea cu mișcările tectonice. În ceea ce privește mișcările de pe eșichierul politic… interesant și mie mi se pare că există o asemănare evidentă… din multe puncte de vedere. Există totuși unele diferențe, cel puțin în ceea ce privește actualitatea și predicția. Și am să detaliez: în vreme ce mișcările politice sunt dezbătute pe larg în tot felul de talk-showuri și emisiuni media, mișcările seismice se produc în permanență și într-o cvasi-liniște totală. Nu vreau să minimalizez importanța fenomenului politic, vreau doar să trag, dacă se poate, un semnal de alarmă și asupra unor fenomene naturale care, neînțelese corespunzător, pot să ne afecteze viața într-un mod extrem de neplăcut vreme îndelungată.
Vorbeam și despre predicție… este imposibil, prin mijloacele actuale de făcut predicții în ceea ce privește producerea unui cutremur. Dacă vreți o comparație, în cazul cutremurelor, spre deosebire de evenimentele cotidiene, informațiile “pe surse” lipsesc cu desăvârșire.
Trebuie înțeles faptul că acestea sunt fenomene naturale care pot produce efecte devastatoare asupra clădirilor și asupra oamenilor. Cutremurul este, dacă vreți, cea mai defavorabilă acțiune asupra unei construcții. Evident, fenomenul în sine este “trăit” de mine pe două paliere distincte. Nu neg că mă simt neputincios când clădirea în care mă aflu se mișcă în toate direcțiile…în același timp, din punct de vedere științific, orice cutremur puternic va mai lămuri din întrebările asupra cărora acum doar speculăm.
Pregătirea mea în acest domeniu este mai mult legată de modul de comportare al clădirilor expuse mișcărilor seismice severe. Disciplina care se ocupă cu aceste chestiuni se numește Ingineria Seismică. Este o știință relativ nouă care a evoluat rapid începând cu anii 1940, în special în SUA și Japonia și care evident se studiază și în cadrul Universității Tehnice de Construcții din București, unde lucrez din 1999.
Acum că am dezlegat misterul legăturii Emil Albotă și cutremure, sunt și mai curioasă…România se cutremură! O face des,din ce în ce mai des, imprevizibil și suficient de simțitor cât să ne înfioare , ca și când ne-ar transmite un mesaj… E ceva normal?! Sunt cauze naturale firești, sau, cum se spune din bătrâni, „nu ne mai rabdă Dumnezeu că ne-am înrăit”?!
Este normal ca scoarța terestră să se ‘’miște’’. De fapt, aceasta se mișcă în permanență, amplitudinea mișcării fiind însă mică, imperceptibilă oamenilor. Problemele apar când amplitudinile mișcării scoarței terestre cresc peste un anumit prag astfel încât acestea devin perceptibile.
Modul și frecvența unor astfel de “creșteri” depind de “sursă”. În cazul nostru, al românilor, cea mai cunocută “sursă” este Vrancea. Evident, nu este singura de pe teritoriul țării, dar este cea mai importantă. Altă “sursă” importantă este Banat. Acestea două sunt de departe cele mai importante zone seismice din țară. Sunt și altele dar mai neimportante.
Diferențele dintre cele două sunt majore. Vrancea produce cutremure subcrustale, care se produc la adâncimi mai mari (aproximativ 90-150 km adâncime), pe când Banatul produce cutremure crustale (adâncimi de aproximativ 10-20 km, poate mai mari). Totodată sursa Vrancea produce mișcări seismice de perioade lungi, pe când mișcările seismice specific zonei Banat sunt caracterizate de perioade de vibrație scurte. Zona afectată de sursa Vrancea este una semnificativă, iar cea afectată de zona Banat este una mai degrabă punctuală.
Relativ recentele cutremure vrâncene, ( de 5.5, 4,7 și respectiv 3,8 magnitudine Gutenberg- Richter) se înscriu cu siguranță într-o zonă de normalitate pentru sursa Vrancea.
Cred, în schimb, că cel mai important este să știm nu cât a fost magnitudinea cutremurului ci în ce fel de casă locuim și cum se comportă aceasta în timpul unei mișcări seismice puternice.
Cât e de periculos, avem a ne teme cu adevărat, putem interveni cumva, putem face oarece sau ne consolăm cu „ce-o vrea Dumnezeu”?! Ne ajută în astfel de situații fluierul, lanterna, sticla cu apă, șervețelele din geanta primarului de București, Sorin Oprescu?!
Periculos? Mai degrabă catastrofal… Cât privește consolarea cred că apare atunci când nu mai poți să faci ceva. Părerea mea este că întâi trebuie să facem totul (și ceva în plus dacă este posibil) să pre-întâmpinăm efectele catastrofale ale cutremurelor. După aceea, după ce am făcut ceea ce este omenește posibil putem să spunem și „ce-o vrea Dumnezeu”. Când vorbesc despre ceea ce trebuie făcut, evident, nu mă refer la inițiative eventual amuzante. În mod cert lanterna, apa, fluierul sunt „accesorii” care la un moment dat pot să-ți salveze viața dacă le ai la… purtător. Cred că totuși este mai eficient din toate punctele de vedere să ne pregătim înainte de cutremur și nu să încercăm să ne salvăm viața într-un mod miraculos după producerea acestuia.
Credeți că inițiativa Capitalei ar trebui transpusă și la Slatina?
Multe din inițiativele Capitalei ar trebui transpuse și în Slatina, și de ce nu, chiar îmbunătățite. Cred că ar trebui să începem din mai multe direcții. În primul rând trebuie identificate clădirile vulnerabile seismic. La o primă vedere și discutând absolut în general și teoretic clădirie mai vechi de 1940 având un regim de înalțime mai mare de P+1 pot avea probleme. Următorul pas ar fi inventarierea întregului fond construit al Slatinei, evidențierea și expertizarea clădirilor cu potențiale probleme, urmate de consolidarea acelora încadrate în clase superioare de risc seismic. Crearea unei rețele de stații seismice, care să furnizeze date despre cutremurele viitoare iarași ar putea să ne ajute cu informații noi. Sunt lucruri care se pot face cu cheltuieli nu foarte mari care ne pot aduce în timp beneficii imense. Trebuie doar să vrem cu adevărat…
Au apărut zone noi pe harta seismică. Dacă Vrancea era arhi-cunoscută, Buzăul și Galațiul sunt „victime”relativ noi. Aveți vreo explicație?! Credeți că exploatările de orice tip-petroliere, gaze de șist, miniere, etc. ar putea fi cauza unor cutremure?!
Nu, nu sunt zone seismice noi. Sunt zone seismice vechi, care s-au reactivat de curând. Toată zona de câmpie din fața arcului subcarpatic este o potențială zonă seismică. Sunt zone seismice de suprafață care în mod normal nu ar trebui să pună probleme majore, ca și zona aceasta de la Galați. Casele proiectate conform normativelor în vigoare ar trebui să reziste. Probleme apar atunci când se construiește fără un proiect detaliat folosind doar „meșteri” care au experiență.
Exploatările enumerate de dvs. evident pot fi cauza unor cutremure. Eu totuși nu pot să spun, pentru că nu știu, ce se întamplă la Galați. Problema de acolo nu face parte din domeniul meu de pregătire. Cred că până la urmă seismologii și geologii vor identifica toate cauzele fenomenelor de la Galați, pentru a nu mai face aceleași greșeli în viitor.
Explicați-mi vă rog și chestiunea asta cu adâncimea la care se produce un seism, care-i diferența dintre acela de suprafață și adâncime?!
Cred că tema este falsă. Nu știm cât îi interesează pe oameni dacă avem o sursă seismică de suprafață sau subcrustală (de adâncime medie)… Ceea ce ar putea să-i intereseze pe cetățeni ar fi faptul că un cutremur având o anumita magnitudine produs într-o sursă de suprafață afectează mai puternic o zonă mai restrânsă, pe când produs într-o sursă subcrustală, afectează mai slab o suprafață mai mare. Ceea ce cred că ar trebui să îi intereseze cu adevărat pe cetățeni este cât de sigure sunt casele în care locuiesc la acțiunea mișcărilor seismice severe. Evident asta este treaba inginerilor constructori proiectanți.
E tema existentă, una de panicat?!
Tema este și reală și existența din cele mai vechi timpuri până azi și este de panicat. Din păcate noi doar ne panicăm și nu facem aproape nimic în rest. Sper ca următorul eveniment major să se producă cât mai târziu și să ne prindă cât mai bine pregătiți.