În anul 1999, Secretariatul de Stat pentru Culte a publicat, cu prilejul vizitei ecumenice în România a Papei Ioan Paul al II-lea, un studiu documentar intitulat „Viaţa religioasă în România”. Lucrarea a apărut sub coordonarea secretarului de stat de atunci, Gheorghe Anghelescu, la Editura Paideia şi îşi propunea o prezentare a tuturor cultelor religioase care se găsesc în România, un bilanţ al lăcaşurilor de cult şi o anexă cu toate prevederile legale referitoare la viaţa religioasă din ţara noastră. Cartea s-a dorit a fi un instrument de lucru al „diferitelor instituţii ale statului, ambasadelor, cultelor religioase, studenţilor şi elevilor teologi”.
Pe coperta sa este precizată şi sursa de finanţare: „Publicarea cărţii a fost posibilă graţie sprijinului financiar şi logistic al Guvernului României, al Primului Ministru Radu Vasile, cărora le exprimăm gratitudinea noastră”.
Şase ani mai târziu, în 2005, invocând faptul că „lucrarea a fost bine primită de public şi de structurile organizaţionale interesate de cunoaşterea realităţii religioase din ţara noastră”, Secretariatul de Stat pentru Culte decide publicarea unei a doua ediţii, modificând foarte puţin primul volum. Aşa cum se recunoaşte în prefaţă, noua ediţie „păstrează în mare măsură structura primei ediţii”, zeci de pagini rămânând identice până la virgulă. Cartea apare de data aceasta la Editura Bizantină. Completările se referă la prezentarea altor culte oficializate în România: Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, Asociaţia Adventiştilor de Ziua a Şaptea, Baha’i etc. Apoi sunt adăugate noile prevederi legale din domeniul religios.
În condiţiile în care conţinutul cărţilor este aproape identic, cea mai mare noutate a acestei ediţii este schimbarea numelui coordonatorului. Numele fostului secretar de stat Gheorghe Anghelescu este şters de pe copertă şi înlocuit cu al lui Adrian Lemeni, cel care ocupa în acel moment scaunul respectiv.
Contactat de RL, conf. dr. Adrian Lemeni a explicat care a fost contribuţia personală la ediţia coordonată de el. „Am lucrat în mod direct la mai multe proiecte legislative pe care le-am trecut în carte. Asta a fost şi partea de noutate. E firesc ca persoana care conduce instituţia să-şi asume rolul de coordonator”, a explicat Lemeni. Totodată, părerea acestuia a fost că lucrarea respectivă nu poate fi catalogată de către coordonatorul cărţii drept „o lucrare academică”.
Cum a devenit „Viaţa religioasă în România” activitate în foruri academice
Trei ani mai târziu, în 2008, statul român decide publicarea celei de-a treia ediţii a cărţii. Păstrând până la identitate structura ediţiilor mai vechi, dar modificând câteva date, cele care se referă la creşterea numărului lăcaşurilor de cult, cartea „Viaţa religioasă din România” devine copilul adoptiv al unui nou coordonator, de data aceasta actualul ministru al Culturii, Gigel Ştirbu. În anul 2008, Ştirbu era secretar de stat la Culte.
„In 2008 nu exista un nou recensământ al populaţiei ca să se justifice apariţia unei noi ediţii. Nu cunosc ce aduce nou ultima ediţie”, a declarat Lemeni.
Mai mult, actualul ministru al Culturii şi-a trecut această lucrare în CV-ul personal, la capitolul „Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice”, alături de teza sa de doctorat.
Numele primului coordonator al lucrării „Viaţa religioasă din România” a dispărut de pe coperta cărţii şi nici nu există vreo precizare referitoare la contribuţiile lui. Contactat de RL, Gheorghe Anghelescu a refuzat să comenteze pe acest subiect. Se mai poate remarca faptul că dacă în prima ediţie a cărţii, la pagina 83, apare, de pildă, un capitol intitulat „Din viaţa politică şi religioasă a României, administraţia centrală a cultelor”, semnat Gheorghe Anghelescu şi Mircea Sfârlea, în ediţia coordonată de Gigel Ştirbu a fost păstrat textul, dar au dispărut semnăturile. Altfel, majoritatea capitolelor au rămas identice.
„La o primă vedere, nu pare un caz în regulă. Se încalcă legea dreptului de autor, dar ar trebui să citesc singur cărţile ca să mă pronunţ ferm”, a declarat pentru RL specialistul în legea dreptului de autor Robert Bucur.
Ministrul Culturii nu a răspuns la apelurile repetate ale RL şi nici la solicitarea oficială adresată biroului de presă. Singura declaraţie despre această carte a făcut-o pentru ziarul nostru într-o discuţie mai veche, referitoare la teza sa de doctorat. Ştirbu vorbea atunci laudativ despre volumul „Viaţa religioasă în România”.
Sursa- Cotidianul România Liberă-marți,11.02.2014
VEZI AICI !
Gigel-Sorinel ŞTIRBU
Curriculum Vitae –Sursa : Camera Deputaților
Date biografice
• Locul şi data naşterii:12.09.1971
• Stare civilă:căsătorit, 2 copii
Studii şi specializări
• 1994 – Seminarul Teologic din Craiova
• 1998 – Facultatea de Teologie din Craiova
• 2005 – Ecole Nationale D’administration, Paris
• 2006 – Institutul Naţional de Administraţie
• 2006 – Master în „Drept Social Român şi European”
• 2008 – Universitatea Naţională de Apărare „ Carol I ” (C.N.A.)
• 2010 – Institutul Diplomatic Român
Activitate profesională
• 1995 – 2001 – preot, Parohia Roşieni, Olt
• 2005 – 2007 – subprefect, Prefectura, Olt
• 2007 – 2008 – secretar de stat al Ministerului Culturii și Cultelor
• 2008 – 2012 – deputat PNL, circumscripția electorală nr 30 Olt, Președinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO
• 2012 – prezent – deputat PNL, circumscripția electorală nr 30 Olt, Președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
Funcţii, activităţi într-un partid politic
• 2001 – 2004 – preşedinte TNL Olt
• 2001 – vicepreşedinte PNL Olt
• februarie 2013 – prezent – Membru al Biroului Politic Național al PNL
Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice
• 2008 – „Viaţa religioasă” din România
• 2011 – „Liberalismul românesc între 1930-1940”