Imperativ

PREȘ PARTIDUL, JUPÂN CEL MAI IUBIT FIU, ȘMECHER PULIFRICIUL

Aş vrea să acord circumstanţe atenuante Partidului Social-Democrat. Aş vrea să cred în bunăvoinţa lor, în cinstea lor şi dorinţa de progres. În intențiile lor sincere, sănătoase.  Aş vrea, dar nu pot. Nu pot când un lider care este jupân în teritoriu, amenință ca și când ar fi Dumnezeul tuturor ! Nu pot când liderul suprem își expune amanta mai mică cu 25 de ani decât el, ca și când asta ar fi normalitatea ! Nu pot pentru că niciun om cinstit nu-şi face cuib din Madagascar, de frica Justiţiei. Nu pot pentru că nici un om cinstit din ţara asta nu-şi permite domenii de lux sau maşini premium şi nu se târăşte prin tribunale odată la două zile.

Nu pot pentru că suntem la 30 de ani de la căderea PCR şi partidul ăsta s-a făcut preș, pierzând orice simț de auto control în fața celui mai iubit conducător. Nu pot pentru că  partidul ăsta  a ajuns în mâna unor  pitici intelectual, analfabeţi obezi, aroganţi şi plini de spume,  care  dau cu flit.  Nu pot pentru că, deşi este la putere, având tot ce își poate dori, PSD-ul de azi  nu este altceva decât o dovadă a lipsei de evoluţie în politică, morală şi intelectuală, halucinant acceptată de oameni cu intenții bune din acest partid.

Nu pot pentru au rămas ancoraţi tot acolo… în creierul cârmaciului care a reînviat judeţeana de partid comunist, cu to’arşu prim şi vice, cu stăpâni şi pulifrici. Sunt îngheţaţi  , uluitor și de nepermis în țestele câtorva disperați și speriați de pușcărie pentru care e mai uşor să intimidezi, să minţi şi să şantajezi , decât să faci o treabă cinstită. PSD a fost făcut praf de un dictator, din țărâna județului vecin,  la fel ca predecesorul lui, din țărâna Scorniceștiului nostru. Lângă el,  oameni mărunți, frustrați de condiția lor, de defectele lor, de condamnările lor,  dornici să-și alimenteze orgoliul și să-și demonstreze puterea brută asupra celor superiori lor. Aici e tot adevărul PSD –ului de azi, strâmb și defect.  Ceaușescu a devenit dictator din frustrare. Și, cu cât frustrarea a fost mai mare, dictatura a fost mai aspră. Și, cu cât dictatura a fost mai aspră, furia populară a fost mai mare. Și, cu cât furia populară a fost mai mare, cu atât mai greu de ținut în frâu. Și, cu cât mai greu de ținut în frâu, cu atât mai cumplit iremediabilul sfârșit !  Și dacă Țuțea a ajuns să-și dea cu pumnii în cap că a făcut 14 ani de pușcărie pentru un popor de idioți, de ce să nu ajungă și PSD să-și dea cu pumnii în cap când va realiza că s-a lăsat târât în mocirlă pentru o cireadă ?!  Doar pentru o cireadă și al ei văcar suspect patologic, la cât e de fericit, care, nu numai că nu va reuși altceva în afara terminării partidului, dar va sfârși, el însuși, târât prin mocirlă și apoi dat la porci. Cireada de vită încălțată nu e poporul. Chiar dacă îi pun steagul în mână și îl târăsc în Piața Victoriei, ca pe bou ! Praf partidul, jupân cel mai iubit fiu, șmecher pulifriciu` !  Doar o iluzie…realitatea e alta !