Ne-am rătăcit de la menire, a fost prima stare de fapt invocată de interlocutorii mei. Nu mai informăm corect, nu mai formăm opinii și mentalități morale, așezăm pe prima pagină sau în prime-time, non-valoare, lux exorbitant, obscenități, scandaluri care șochează și anesteziază gândirea dar ațâță simțurile. Ne-am pervertit, depărtându-ne de Dumnezeu, fie că suntem mai mult sau mai puțin credincioși. Servim tinerei generații un model care distruge conștiințe, pervertindu-le că, doar în măsura în care reușești a avea cât mai mult, cu cât mai puțină muncă, indiferent de mijloace, legale sau ilegale- ca multe instituții ale statului, am adăugat eu ,în finalul conversației pe care o las la latitudinea dumneavoastră.
Ni s-a mai reproșat că oamenii sunt manipulați, îndoctrinați, păstrați în întuneric și îndepărtați de cultură, moralitate și civilizație, de și prin presă. Am avea chiar o mare vină pentru starea actuală a României zilelor noastre. Așa o fi… Dar numai noi?!
Scrieți prost și la comandă! Se întâmplă… Dar chiar așa, întotdeauna?!
Interpretați aiurea realitatea în numele libertății de gândire și exprimare, lălăiți mult și prost. Din nou, se întâmplă… Dar o faci pe propria răspundere și într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, plătești pentru asta. Întotdeauna am considerat că meseria de jurnalist, de la reporterul ucenic, până la cel mai mare senior-editor și analist al neamului, presupune, în primul rând, risc și responsabilitate. În meseria de ziarist ai mai mulți dușmani decât prieteni și e imposibil să mulțumești pe toată lumea. O știu toți, puțini o recunosc! Să nu vă imaginați că un ziarist care știe ce scrie, ce spune, chiar și de ce o face, nu cântărește consecințele fiecărui cuvânt. Vorbim despre cei care și scriu, nu doar semnează… Dacă ziariștii fără card de fidelitate la partid sunt singurii vinovați, interziceți-i! După calomnia și insulta reintroduse în Codul Penal, asta urmează…Cenzurați-ne,tovarăși! Pe noi ăștia,care nu avem limba sfărâmată de atâta lins…