Prima zi de școală în România ce se vrea educată, aceleași controverse și o singură speranță în ciuda semnalelor trase până azi. Reglementări și corectări, pe o lege a Educației dur criticată, în dezbaterile ce urmează din Parlament. Reprezentanții Centrelor de Resurse și Asistență Educațională se opun vehement desființării prin comasare a CJRAE, propunere din proiectul noii legi și argumentează prin consecința unor efecte grave care duc nu doar la probleme financiare acute, ci și organizaționale. Ei spun că trebuie să rămână autonomi pentru a fi utili scopului CJRAE, care , în proiectul noilor modificări din Legea Educației îi transformă în unelte la mâna conducerii unităților școlare.
Primim spre publicare Memoriul lor înaintat Ministerului Educației, ministrului Sorin Câmpeanu și îl redăm integral.
” Către
Dl prof. univ. dr.Sorin Cîmpeanu, Ministru al Educației Naționale
Cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și nedidactic al Centrelor Județene de Resurse și de Asistență Educațională și Centrului Municipiului București de Resurse și de Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) vă supun atenției prezentul MEMORIU privind necesitatea menținerii și consolidării CJRAE în noua arhitectură educațională
În ultima perioadă, în comunitatea profesorilor consilieri școlari, a profesorilor logopezi a personalului didactic auxiliar și nedidactic din cadrul CJRAE/CMBRAE s-a creat neliniște și îngrijorare prin apariția noilor propuneri de desființare a acestei instituții. Prezentele propuneri legislative nu fac altceva decât să ne întoarcă în timp, mai precis la perioada anterioară anului 2005, când activitatea personalului de specialitate era reglementată a se desfășura în mod similar propunerilor legislative ale anului 2022.
În prezent, în majoritatea statelor europene, instituții cu denumiri diferite, însă cu activitate similară, există și oferă aceleași servicii, având aceeași structură organizatorică, pentru beneficiarii direcți: elevi, părinți și cadre didactice. Nu se pune problema desființării, ci mai degrabă se consolidează poziția lor, se oferă suport, resurse financiare și umane pentru asigurarea unor servicii de asistență educațională, consiliere și orientare socioprofesională, terapia tulburărilor de limbaj etc. de cea mai bună calitate.
Totodată, în urma consultării societății civile, prin petiția lansată de reprezentanții CJRAE Arad, în acord cu tot personalul din CJRAE/CMBRAE la nivel național, peste 14.000 de persoane spun STOP desființării CJRAE/CMBRAE și autorizează instituția CJRAE Arad de a depune semnăturile electronice, cu scopul de a stopa desființarea acestei instituții.
Acest context ne determină să vă rugăm să analizați argumentele expuse mai jos, pentru susținerea dezvoltării acestor instituții, nu pentru desființarea lor prin comasare. Menționăm faptul că atât profesorii consilieri școlari, cât și profesorii logopezi își desfășoară activitatea profesională în unitățile de învățământ cu nivel preșcolar, primar, gimnazial și liceal, având raporturi de muncă încheiate cu CJRAE/CMBRAE, instituție care asigură organizarea, coordonarea metodologică, monitorizarea şi evaluarea serviciilor educaţionale furnizate de acești specialiști.
Personalul din cadrul CJRAE/CMBRAE susține proiectul „România educată” și apreciază măsurile pe care noul proiect de lege a educației le propune în domeniul educației incluzive. Apreciem în mod special articolul 173, alineatul 10, prin care se decide stabilirea normei didactice pentru profesorul consilier școlar raportată la maximum 500 de elevi și maximum 300 de preșcolari; articolul 186, litera k, prin care se facilitează accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor, totodată, înființarea în cadrul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de masă a minimum unui post de profesor consilier școlar, așa cum prevede articolul 125, litera h.
Însă, nu suntem de acord cu articolele 95 (1) și 98 (2) care prevăd desființarea prin comasare a CJRAE/CMBRAE. Propunem păstrarea personalității juridice a instituției, care, raportat la atribuțiile reglementate de legislația în vigoare, are un rol complex, și nu se rezumă doar la a fi angajatorul profesorilor consilieri școlari și profesorilor logopezi.
(1) O primă problemă pe care o ridică desființarea CJRAE/CMBRAE este cea financiară. Deși articolul 19 (8) stipulează că în fiecare unitate de învăţământ se va asigura funcționarea și dotarea corespunzătoare a cel puțin unui compartiment de asistență psihopedagogică, a unei camere resursă pentru educație specială, ne exprimăm rezerva privind posibilitatea susținerii financiare a acestui demers. Înființarea de posturi de profesor consilier școlar și profesor logoped în fiecare unitate de învățământ presupune triplarea numărului de specialiști, pe de o parte, și dotarea cabinetelor, pe de altă parte. Această poziție este justificată de cel puțin două aspecte: (a) sumele care urmează a fi alocate domeniului educației vor fi utilizate în scopuri multiple (creșterea salariilor angajaților din învățământ cu 40%, mărirea alocațiilor elevilor, majorarea fondului standard per elev, îmbunătățirea infrastructurii educaționale etc.) și (b) până în prezent domeniul educației a obținut sub 3% din PIB pe de o parte, iar în ultimii 10 ani, la nivelul CJRAE/CMBRAE, înființarea de noi posturi a fost aprobată în foarte rare ocazii. Ultimele dotări finanțate de Ministerul Educației au avut loc în anul 2006, an în care au fost create cabinetele de asistență psihopedagogică și de logopedie. De asemenea, prevederile articolului 106, alineatul 1 din Noua Lege a Învățământului Preuniversitar, privind finanțarea, se vor aplica treptat până în 2027, atunci când educația va primi 15% din bugetul general consolidat. (Comunicatul Guvernului României)
(2) A doua problemă care apare ca urmare a desființării CJRAE/CMBRAE este una funcțională. Prin structura sa, CJRAE/CMBRAE cuprinde compartimentele CJAP și CLI, cu rol de monitorizare, coordonare și oferire de servicii de consiliere educațională și logopedie elevilor din mediul rural din cadrul unităților de învățământ în care nu există cabinete de asistență psihopedagogică. În contextul noului proiect de lege, conform articolului 95 (4), toţi specialiştii CJRAE/CMBRAE îşi vor desfăşura activitatea în compartimente nou înfiinţate în (parte dintre) unităţile şcolare. Conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației, posibilitatea existenței unui consilier școlar în fiecare unitate de învățământ se va realiza treptat, până în 2027. Având în vedere că, în acest moment, în România există cca. 2600 de norme de profesori consilieri școlari, aceștia, potrivit noii legi a educației, își vor desfășura activitatea în 2600 de unități de învățământ (majoritatea din mediul urban) din cele cca. 6400 de unități de învățământ de stat existente. În consecință, preșcolarii și elevii din 3800 unități de învățământ din România NU vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere de specialitate. Din păcate, cei mai afectați elevi vor fi cei din şcolile din mediul rural, în care nu vor funcționa cabinete de specialitate, acești elevi nu vor mai avea acces la serviciile de consiliere și logopedie, creând astfel o discrepanţă majoră între mediul urban şi mediul rural, în ceea ce priveşte accesul la o educaţie de calitate. În contextul acesta, se naște întrebarea: mai putem vorbi, oare, de incluziunea tuturor copiilor?
(3) A treia problemă legată de desființarea CJRAE/CMBRAE este, de asemenea, financiară. În unitățile de învățământ mici, aflate în situația reducerii efectivelor de elevi, profesorul consilier școlar este privit de către director (angajator) ca fiind dispensabil, urmând, în consecință, restrângerea de activitate. În acest context, copiii/elevii, părinții acestora și cadrele didactice din aceste unități nu vor mai beneficia de servicii de asistență psihopedagogică. În prezent, în cazuri similare, postul profesorului consilier școlar este reorganizat la nivelul CJRAE/CMBRAE, astfel încât să acopere nevoile beneficiarilor direcți din fiecare județ.
(4) A patra problemă care survine în urma desființării CJRAE/CMBRAE este legată de organizarea educației incluzive. Articolul 23 (7) prevede ca integrarea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale să se realizeze la începutul fiecărui an școlar, de către specialiștii din cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică. Ne întrebăm cum se va desfășura acest proces în cazul unităților de învățământ unde nu funcționează și nici nu va funcționa acest compartiment, cel puțin până în 2027, în condițiile în care, în prezent, CJRAE/CMBRAE asigură, imparțial și corect evaluarea, orientarea și integrarea școlară a tuturor copiilor/elevilor, prin Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională și Comisia de orientare școlară și profesională, comisie formată din specialiști din mai multe instituții ale statului.
Ne întrebăm cum va afecta modalitatea de finanțare a elevilor cu CES (costul standard per elev cu CES, integrat) procesul de orientare școlară și evaluare a elevilor cu cerințe educaționale speciale, derulat la nivelul compartimentului din unitatea de învățământ. Măsura în care, în cazul compartimentului funcțional, specialiștii vor putea resimți presiunea de a acorda aviz favorabil solicitărilor privind eliberarea certificatelor de orientare școlară și obiectivitatea întregului proces.
(5) A cincea problemă pe care o implică desființarea CJRAE/CMBRAE este în strânsă legătură cu nivelul de calitate al serviciilor psihopedagogice. Aceste servicii au în centru promovarea sănătății, a stării de bine și a dezvoltării personale a copiilor și tinerilor, prevenirea fenomenelor precum abandon, absenteism și violență școlară, a comportamentelor de risc, a dificultăților de învățare, a situațiilor de criză etc. Toate aceste direcții de acțiune impun strategii specifice, bazate pe o continuă specializare și perfecționare individuală și personală a specialiștilor. Standardul înalt de calitate a serviciilor psihopedagogice se menține prin intervizare și colaborare profesională. În cadrul CJRAE/CMBRAE acestea, alături de evaluarea profesională unitară, sunt activități comune, care conferă posibilitatea îmbunătățirii continue a activității.
(6) A șasea problemă care se va ivi odată cu desființarea CJRAE/CMBRAE și încheierea contractului de muncă a profesorului consilier școlar la unitatea de învățământ este legată de etică și profesionalism. Conform standardelor de etică, care ghidează profesia de consilier școlar, se recomandă evitarea exercitării dublului rol. Relația pe care profesorul consilier școlar trebuie să o aibă cu directorul școlii este de colaborare și nu de subordonare. Problemele școlii trebuie tratate de către director și consilier școlar din poziție de colaborare și nu de subordonare, aplicând principiile descentralizării, promovate de proiectul România Educată.
Profesorul consilier școlar are atribuții de consiliere a elevilor, părinților și cadrelor didactice și nu sunt puține situațiile în care consilierea vizează raporturile/ relațiile dintre aceste persoane și/sau raporturile/ relațiile dintre aceste persoane și conducerea unităților de învățământ, precum și efectele unor fenomene rezultate din mecanismele specifice mediului școlar. Eventuala subordonare a profesorului consilier școlar conducerilor acestor unități ar afecta grav și iremediabil imparțialitatea și obiectivitatea muncii profesorului consilier, care s-ar vedea supus unor practici sau cutume interne.
Prin comparație cu celelalte cadre didactice, profesorul consilier școlar nu este parte a unei catedre constituite în cadrul unității, cum sunt, spre exemplu, catedrele de matematică, limba și literatura română și celelalte, și nici nu are o reprezentare în forurile de conducere a școlilor (Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral) ori alte comisii cu un rol de conducere și control, tocmai pentru că este o singularitate atât prin statutul profesional, cât și prin specificul activităților. Privind din această perspectivă, nu se poate înțelege în ce fel se va subordona profesorul consilier școlar conducerii unităților de învățământ, atât timp cât în cadrul acestor unități nu există și nu pot exista resursele și mecanismele de coordonare, monitorizare și evaluare a activității profesorului consilier școlar.
De la înființare, CJRAE/CMBRAE vine în întâmpinarea beneficiarilor, dovedind flexibilitate și asigurând servicii de specialitate, prin specialiștii din aparatul propriu, care sunt desemnați să intervină în unităţile de învăţământ care nu au normate posturi de profesori consilieri școlari sau profesori logopezi, atât la sediul unităților de învățământ, cât și în cadrul CJRAE/CMBRAE.
Ne întrebăm ce se va întâmpla, ca urmare a desființării CJRAE/CMBRAE, cu:
– elevii cu cerințe educaționale speciale care accesează, în prezent, serviciile SEOSP din cadrul CJRAE, în condițiile în care compartimentele de asistență psihopedagogică nu vor fi funcționale decât după un timp îndelungat sau nu vor putea fi create, în anumite unități de învățământ, decât poate în/după 2027.
– preșcolarii și elevii din toate grădinițele și școlile, care accesează serviciile de consiliere și orientare școlară și profesională, de terapie a tulburărilor de limbaj și de comunicare, în sediul CJRAE, sau oferite de către specialiștii desemnați de CJRAE, să se deplaseze în unitățile de învățământ care nu au post de profesor consilier școlar;
– preșcolarii care întâmpină probleme de adaptare la colectivitate, sprijiniți, în prezent, de CJRAE/CMBRAE;
– preșcolarii care sunt evaluați, pentru înscrierea în învățământul primar, de către CJRAE/CMBRAE;
– familiile elevilor care accesează constant servicii de consiliere privind îmbunătățirea abilităților parentale, în sediul CJRAE/CMBRAE;
– cadrele didactice din fiecare județ, respectiv Municipiul București, (în care nu vor exista profesori consilieri școlari/profesori logopezi/ mediatori școlari) care solicită și primesc din partea CJRAE/CMBRAE sprijin metodologic pentru problematici precum: integrarea copiilor cu CES, lucrul cu copiii cu autism, ADHD, tulburări de limbaj și de comunicare, tulburări comportamentale, diminuarea abandonului școlar, prevenirea bulliyng-ului etc
Depășirea limitelor impuse de competența cadrelor din unitățile de învățământ, inclusiv a celor care fac parte din conducere, asupra profesorului consilier școlar, precum și a limitelor juridice și procedurale, nu ar face altceva decât să destabilizeze relațiile bune de colaborare din prezent și să provoace apariția unor conflicte de interese.
Profesorul consilier școlar este o singularitate, care se definește în dubla ipostază de profesor (sub aspectul pedagogic) și, în același timp, de consilier școlar (sub aspectul atribuțiilor sale, al problematicilor și conținuturilor vizate de munca și intervenția acestuia). Or, unitățile de învățământ nu dispun de mijloacele și instrumentele organizării și funcționării acestui tip de profesori. De aceea există și este necesară instituția CJRAE, ca instituție reglatoare, de optimizare, dezvoltare, menținere în funcțiune a unui sistem propriu organizatoric.
Considerăm că desființarea CJRAE/CMBRAE, conform articolele 95 (1) și 98 (2), nu este un demers în favoarea elevului, întrucât rețeaua de specialiști, infrastructura și posibilitățile de dezvoltare a serviciilor de consiliere psihopedagogică și de logopedie pot crește semnificativ, din punct de vedere calitativ și cantitativ, doar în actuala structură organizațională.
În orice societate dezvoltată, a construi înseamnă a valorifica un fundament existent și a-l consolida, iar a schimba înseamnă a recurge la abilități-cheie pentru dezvoltarea durabilă a societății, precum: gândire prospectivă, gândire sistemică, gândire critică, gândire etică.
Considerăm că dezvoltarea CJRAE/CMBRAE într-o astfel de paradigmă este cheia succesului în planul serviciilor asigurate de foarte mulți ani și nu desființarea a ceea ce funcționează și trebuie extins. Concentrarea atenției în această direcție și valorizarea experienței noastre pot asigura soluții viabile, la care ne exprimăm disponibilitatea de a contribui, rămânând deschiși consultării. ”
