Să îți spun ce-ai făcut!
FRICA!
De când ai intrat în Slatina, prin Prefectură ai trăit o permanentă frică ! De toți și de toate, de rezultatele acțiunilor tale, până și de tine. De oricine și orice. Această stare psihică de tulburare adâncă, psihotică, cu pericole inventate sau imaginare, în realitate, ți-a diminuat continuu capacitățile. Ai început cu descinderile halucinante în instituțiile deconcentrate. Ai vrut să le arăși cine e șeful. Prin comportamentul bezmetic, aroganță și habarnism despre administrație ți-ai diminuat și mai mult, incapacitățile. De fapt , nu de județ îți păsa ! Nu despre oameni era vorba ! Ci despre tine și dorința de acaparare a unui oraș pe care urma să-l hulești, cum nu-ți funcționa mintea ! Căci dacă era funcțională, îți dădeai seama și luai un Rudotel pe fiecare zi. Ai început prin încercări mizerabile de a schimba subprefectul. Un om bolnav de cancer ! I-ai căutat concediile medicale, ai supus-o la presiuni ordinare, ai ținut-o în frig, refuzând să repari centrala instituției, defectă. Și din respect pentru Ana Maria Ciaușu pun punct pe subiect !
Ai continuat cu presiuni, urlete, amenințări, adrese , trimiteri de demiteri la ministerele de resort pentru directorii instituțiilor deconcentrate care au refuzat să-ți semneze mizeriile, hârtiile măsluite sub antetul Prefecturii. O instituție pe care ți-ai însușit-o pe persoană fizică și pe care ai umplut-o de mocirlă. Exemplul Elenei Ioniță , directorul de la DSP, care a refuzat să-și pună semnătura pe un document măsluit, care trebuia să ateste că apa potabilă din Slatina, nu e bună de băut, e doar unul din multele exemple !
Ți-ai trimis șefa de campanie, adusă de la București, plătită din banii publici ca șefă de Cancelarie, cu mașina personală, în județ, ca să ia foc, atât cât să iasă din ea, la propriu, un pic de fum ! Ai expus-o știind că e la volanul unui jaf, oricând potențial pericol, doar pentru a-ți pune în practică scenariul psihoză. A fost declicul începutului unui delir din care nu ai putut ieși nici până azi. Ai început să urli că ”vătafii” ți-au dat foc, deși raportul expertizei ISU a fost clar : mașina era un jaf, instalația praf !
Te-ai focusat pe Spitalul Slatina inventând niște gândaci pe care i-ai plasat într-o cutie și le-ai dat drumul într-o secție, folosind o asistentă labilă. Ai batjocorit și măscărit atunci, în ochii unei țări întregi, un spital premiat Gold, cu recunoaștere internațională, de două ori, consecutiv ! Ai scuipat pe halatele albe, impecabile, dedicate, recunoscute, cu toate balele tale veninoase ! Nici asta nu ți-a ieșit !
Ai luat cu asalt copiii ! Ți-ai pus numărul de telefon pe table, ai dat bilețele cu numele și numărul tău de telefon, ducând în derizoriu și făcând praf, o acțiune guvernamentală , (pe care din nou, ți-ai însușit-o fals), despre prafuri. Singurul praf erai tu, orbit de furie, violență, ură.
Te-ai autoflagelat zilnic, în fiecare groapă căutată, în fiecare hidrant pe care l-ai făcut nefuncțional, deși era, în dispozitivul pe care ți l-a găsit mecanicul la service în mașina cu care, mare și tare, prefect la județ, te-ai oprit în curtea IPJ, ai filmat tot, să manipulezi, că te ascultă cineva. Vocile erau însă doar în capul tău, arătând că ai optat definitiv pentru un drum fără întoarcere, care trebuia tratat. Pur și simplu nu te mai puteai opri. Vorbim despre frică.
Să ne amintim și cazul pacientei decedate în lift. Nu te-ai oprit până când fiica sa, asistentă medicală în spital, a ieșit public pe televiziunile centrale, cu lacrimi în ochi, și ți-a spus, plângând, să te oprești din delirul politic în care ai transferat o tragedie de familie.
Ai invocat, mințind ordinar, ” zeci de sesizări” pe care nu le-ai arătat niciodată ! Ți le-ai fi scris, singur, la nevoie ! Vocile din mintea ta îți erau ghid.
Ai hulit de pe terasa prefecturii, Parcul Tineretului, oriunde ai pus talpa, un oraș pentru care nu ai făcut nimic. Nu aveai ce să spui, tu, trecător prin oraș, șofer pe mașina de gunoi de la Sectorul 5, nu aveai ce să arăți și pentru asta ți-ai dezgropat originile. De frică ai început să-ți dublezi , live, personalitatea. Ca prefect, huleai totul, ca candidat( cacofonie asumată), respingeai și mocirleai tot ce bucura slătinenii.
Din frică de exploatarea mediatică a propriilor gafe și mizerii ai trecut la jignirea ziariștilor. Doar cei care te pupau, din când în când, în fund, pe chitanțierul partidului, ți-au scăpat. Pe unul chiar l-ai angajat, pentru a-l arunca ulterior, când ți-a expirat timpul electoral în prefectură, ca pe un șervețel cu care te-ai șters la gură, după spumele zilnice. Ne-ai făcut slugi, tu însuți fiind prima slugă a partidului. Tu care de fapt ai fost întotdeauna sluga cuiva, schimbând stăpânul pentru a nu fi șomer. Nu ai ales niciodată să devii antreprenor, să pornești ceva, orice, de la zero, fiindcă era prea greu, iar tu erai prea comod. Pișcotul a fost miza ta, iar azi, dai lecții de antreprenoriat. Râd și curcile.
Și exemplele pot fi nenumărate ! Ce-ai făcut ?! NIMIC !
Cine ești…ce faci…ce arăți !
O frică perpetuă te-a determinat tot timpul să gafezi. Dar asta este în folosul slătinenilor. Te dezlănțui, te descoperi, te desconspiri. Ești gol ! Cu multiple personalități, ochi ieșiți mereu din orbite, jugulara mereu pulsând, gata să crape, spume la gură, ură în gesturi, violent în exprimare, SPERIAT ! Veșnic speriat ! Tot mai disperat ! Îți e spaimă când vezi că te prăbușești în sondaje. Te sperie că te văd slătinenii neamanetați, așa cum ești. Că te cotropesc duminică, la vot, ” curvele și amantele”, slătinencele mame, fiice, bunici, frumoase, demne, inteligente, familiste, pe care le-ai jignit mizerabil ! Pentru că nu mai judeci…frica ! Îți e teamă că pierzi totul și asta se va întâmpla. Ești speriat și de datoriile celor care te-au plătit și pentru care ai amanetat orașul. Tu ești șomer ! Din ce trăiești ?! Al cui card îl mai folosești ?! Cine îți plătește mizeria de campanie pe care o faci ?! Iubești vătafii la care stai, gratuit, în chirie, din august, deși îi invoci ca baba Vanga, ca fiind ghinionul existenței tale. Ești speriat și de liberalii care te-au văzut și ei, care merg cu capul plecat din cauza mizeriei tale, pe care i-ai băgat în cloacă, deși sunt oameni respectabili. Ești speriat că ar putea fi vocali, îți dă dureri de cap puterea lui Gigel Știrbu, huiduielile celor pe care flegmezi dar cărora le ceri votul, articolele și întrebările dificile ale ziariștilor. Ai ajuns să te simți atacat când nimeni nu te atacă.
Faci creșă, teren de sport, parc, pe fiecare bordură din fiecare cartier, crești dinozauri la Strehareți, pui butoaie cu apă în pădurea Hidroelectrica, piste de biciclete în aer….halucinații !
Numești paranghelie cel mai mare skate parc din sud estul Europei, sărbătoarea de 1 iunie, a copiilor, evenimentele la care mii de slătineni participă, se bucură, se relaxează. Nici acolo nu scapă de mizeria ta. Nu ți-a fost, mă, rușine, să joci baschet pe terenul ”paranghelie” ?! În zilele ”parangheliei” ?!
Nu ai în genă acest sentiment.Altfel nu te afișai în fustițe, cu buricul desenat, cu unghiile făcute și mânuța la păsărici. Violat informatic…in rem, că persoanele ni le-ai arătat chiar tu.
MINCIUNA. Cât poate să mintă un om? Oricât, atât timp cât o face cu sârguință și conștiinciozitate în fiecare zi. În vocile din capul tău, asta este rețeta aleasă pentru succes. Crearea unei alte realități. Mitomania se definește însă ca boala psihică caracterizată prin tendința de a denatura adevărul, de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate, mania patologică de a fabula.
Așa că, în mai bine de 1 an , spirala minciunilor a atins cote nedepășite de niciun personaj post-decembrist în Slatina. Pur și simplu, s-a pierdut demult numărul și viteza minciunilor spuse. Uneori, nu mai ține minte, nici el, ce zice. Alteori, culmea, își amintește. De câteva ori, în ultimele apariții, a reușit să se contrazică singur chiar în aceeași propoziție sau frază rostită. Minciuna continuă și uneori din nimic spusă este și o formă proprie, conștientă și controlabilă doar de sine de autoapărare. Cine, eu? Vătaful! El m-a înjurat, dar mint că eu l-am făcut primul, jeg ! Ce putea să-i ofere, vătaful, unui om care se filmează cu mâna la păsărică, cerând pup pentru fănel ?! Nimic altceva, decât ce fix, i-a oferit ! Gusturile nu se discută !
TELEVIZORUL /M-a întrebat un jurnalist de la București , la modul cel mai serios, când are timp să muncească prefectul de Olt și câte televizoare are, de fapt, în birou. Habar n-aveam. „Se uită la toate odată? E în direct, prin telefon, peste tot”. Omul era șocat, nu mai văzuse așa ceva niciodată: un prefect de județ care să stea tot timpul la televizor, pe tic tok, sau pe facebook. „Un tv freak„, în sensul de fanatic, dependent, l-a etichetat foarte rece ziaristul.
Până la urmă, realitatea asta este. Când nu e în briefing la tv, e în tic-tok, sau în cont. Spune aceleași falsuri. E peste tot. Prin telefon, live din birou, din gropi, din borduri, din cutiile cu amintiri, din cutia cu maimuțe, din spuma mării.Cu accente butaforice, este singura șansă politică pe care a ales-o de a supraviețui.
Numai că supra-mediatizarea excesivă i se întoarce împotrivă. Când depășești într-un timp relativ scurt niște limite suportabile, trebuie să fii conștient de un singur lucru: ajungi, cu succes, fără niciun ajutor, cel mai nesuferit PERSONAJ . În direct, în reluare, în relocare, în republicare.
TRĂIREA. Cât de des l-ați văzut râzând sau transmițându-vă o stare de bine pe individul speriat? Când l-ați simțit cu adevărat îndurerat, remușcat sau rușinat așa cum erați voi, în acea clipă? De multe ori, nu transmite nimic. E gol, lipsit de naturalețe, aproape artificial. Alteori, când pur și simplu te doare pentru alții, el îți trage o jignire. Când ești revoltat de-a dreptul, el face mizerii. Nu-i pasă, nu rezonează, n-are niciun pic de empatie. E vorba de o incapacitate emoțională și cognitivă de a simți ceea ceea ce, la un moment dat, simt toți.
Te duci să faci spume la gură într-un loc pentru care nu ai făcut nimic și să arunci cu zoaie, cu gașca, în dispreț. Când faci totul, monstruos, când împroști mizerie, când faci ce-ai făcut și mai și continui, ești total pe contrasens. Și o iei, razna ! Îți pierzi mințile. L-ați văzut ! Nu poți să nu simți când oamenii s-au prins de fentă. Sau poți să faci și asta, dar înseamnă că ești atât de cinic și preocupat doar de calculele tale meschine, încât nu-ți pasă deloc decât de gașca ta și de interesul tău.
Condamni pentru că refuzi să înțelegi. Tot din frică. Aceea de a-ți recunoaște ura viscerală, propriile incapacități, greșeli, datorii care vin la decont, slăbiciuni. Se aude că ai amanetat Slatina! Că acolo unde nu vor fi lucrări, vor fi scaune directoriale. Că dai afară tot ce înseamnă om care lucrează în primărie și instituțiile ei subordonate. Că vor invada orașul constructorii de la București. Că e groasă, urâtă și de tălpășiță rapidă, dacă nu-ți iese. Că ăsta e motivul pentru care te enervezi teribil, și nu te mai poți controla. Când este vorba strict de tine. Și când cineva îți spune ferm ceva adevărat. Când te acuză în mod direct,când îți spune că tu, ai schimbat în 12 ani, 17 locuri de muncă, când habar nu ai de administrație, când nu te-ai remarcat, prin nimic, în afara executării ordinelor de la partid.
Sfidarea regulilor morale ale Slatinei, așa cum este ea, cu bune, cu mai puțin bune, cu loc oricând, oriunde, de mai mult, mai frumos și disprețul bunei cuviințe sunt întotdeauna simțite slătineni ! Și tot ei sunt cei care, implacabil, ți le plătesc.
Oricine ai fi, oricâtă putere ai acumula, orice regim ai conduce și pe oricâte televiziuni ai apărea simultan sau consecutiv, live sau înregistrat, rezultatul este același.
Când emani doar ură, mizerie, falsuri, manipulări, flegme, jigniri, minciuni, nu poți să-i spui tot timpul, Slatinei, că ” se ridică” ! Da ! O va face ! Îți va arăta modul ei de ați spune, #bunaziua/#lasa_ne !
Întotdeauna acești oameni, cât timp voi practica meseria asta, vor avea parte de tot respectul meu. Ei sunt tot ceea ce ea are mai frumos.
