Aseară, pe Grădiște, nu a fost spectacol politic. A fost intervenție de urgență. O alunecare de teren activă. Două locuințe deja afectate, una grav, cu structura compromisă. Alte cinci case în pericol iminent. 25 de persoane evacuate :16 adulți și 9 copii. Oameni, animale și bunuri relocate. ISU în teren. Prefectul Emil Albotă , prezent. La fel și colonelul Adrian Tănase, comandantul ISU Olt, viceprimarul Slatinei, Valentin Mihalache, poliție…La prima oră a dimineții, Comunicat oficial, ISU Olt. Ședință a Comitetului pentru Situații de Urgență convocată de Prefectură. Acesta este cadrul real.
Și totuși, înainte ca evaluările tehnice să fie finalizate, înainte ca informațiile oficiale să fie comunicate, apar părerologii . Stratetologi în comunicare și aflarea-n treabă. Cravate de partid cu picioare. ”Părinții poporului ” doar când sar de pe șinele bunului simț, în arealul penibilului. Fără nicio atribuție în gestionarea situației. Fără competență tehnică. Fără răspundere administrativă. Doar cu o grabă de nărav, de a fi primii în spațiul public. Nu coordonează intervenția. Nu semnează decizii. Nu răspund juridic pentru nimic din ceea ce se întâmplă acolo. Dar semnalizează, să fie în față. În capul lor asta se cheamă ”implicare”. Nu este! Doar un grotesc al penibilului cățărat pe o criză reală.
În timp ce specialiștii măsoară, evaluează și încearcă să stabilizeze o zonă cu risc, unii măsoară doar impactul postării proprii. Sau penibilității proprii. Reflexul de a ieși primii, fără date, fără expertiză și fără responsabilitate, face de râs partidul. Vrășuială care scoate în față o comunicare dezarticulată, lipsită de principii și minimă disciplină. Ținem cu noi, când vrem noi.
Stratetologii din partid, unul, mai ”cea”, decât altul, acționează pe cont propriu, în funcție de cât ne duce capul, nu de strategie. Nu există rigoare, nu există filtru, nu există reguli și responsabilitate colectivă. Doar ridicola dorință de a puncta.
La nivel de partid, această practică trădează un mod de comunicare dezordonat și lipsit de busolă. Nu există disciplină a mesajului. Nu există respect pentru procedură, dacă există vreo procedură. Nu există delimitare între mesaj coerent și propagandă. Este o comunicare de tip ”eu primul”, chiar și atunci când contextul cere decență și prudență. L-ați văzut, vreodată, pe Oprescu, făcând din situații delicate, reale, teren de antrenament pentru orgolii politice?! Așa considerăm și noi. Numai că Oprescu pare să –și fi pierdut din aură pe anumite segmente. Comunicarea e unul dintre ele. Și dacă crede, ”lasă, că merge și așa”, are destule exemple să vadă: nu merge!
În momente critice, seriozitatea unei organizații se vede în capacitatea de a tăcea până când trebuie, și de a vorbi, când trebuie, prin voci autorizate. La nivel de partid, comunicarea nu se construiește pe reflexe penibile, grăbite, de imagine pe persoană fizică, nici măcar când ai treabă. Restul este tamba-lamba. Și ridicol! Din ce în ce mai mult, ridicol…!
Doar 2 exemple din stratelogii de partid! Ei sunt…fără număr!
