Retorică și probe în Cimitirul Slatina

Conferința de presă din Cimitirul Strehareți arată , dincolo de morminte și altceva.Modul în care o criză administrativă și o anchetă penală gravă pot fi comunicate public printr-un amestec de probe și retorică politică. Pe de o parte, primăria aduce pe masă neconcordanțe clare între obligațiile legale ale administratorului și situația din teren, confirmată de descoperirile poliției. Pe de altă parte, transformarea rapidă a acestor probe în acuzații de complicitate politică și presiunea exercitată public asupra organelor de anchetă mută o parte a dezbaterii din sfera strictă a justiției în cea a confruntării politice locale.

Cazul Cimitirului Strehareți a trecut, în câteva zile, de la descoperirea unor saci cu oseminte la o anchetă penală în care criminaliștii au extins săpăturile, au ridicat noi probe și verifică modul în care au fost deshumate și depozitate rămășițele umane.

În paralel, primarul Mario De Mezzo a lansat acuzații la adresa fostului administrator al cimitirului și a extins cazul către zona politică și administrativă. Unele dintre aceste acuzații sunt încă în verificare.

16 septembrie, muncitorii care efectuau lucrări pentru amenajarea unui nou loc de veci în Cimitirul Strehareți au făcut o descoperire neașteptată. Într-o zonă care, la suprafață, părea să fie o criptă, au fost găsiți mai mulți saci din rafie cu oseminte. Poliția a fost sesizată prin 112. IPJ Olt a confirmat că polițiștii au identificat la fața locului mai multe oseminte care păreau de proveniență umană și că acestea au fost ridicate pentru stabilirea provenienței și clarificarea împrejurărilor în care au ajuns acolo. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru profanare de cadavre sau morminte. (AGERPRES) Nu este, așadar, vorba despre o simplă fotografie sau despre o afirmație politică privind existența osemintelor. Saci cu oseminte au fost găsiți fizic în teren, iar criminaliștii i-au ridicat ca probe. Săpăturile criminaliștilor au scos la iveală alte rămășițe Cercetarea nu s-a oprit la prima descoperire.

18 septembrie, criminaliștii au revenit în cimitir și au extins săpăturile. Au fost descoperiți alți saci cu oase, care au fost scoși din pământ și preluați de criminaliști pentru verificări. TVR Craiova relata că anchetatorii încercau să stabilească proveniența osemintelor și modul în care acestea ajunseseră îngropate în acel loc.  Ziarul Adevărul relata, la rândul său, că în urma cercetărilor din 18 septembrie fuseseră ridicați peste zece saci cu oseminte.

În aceeași zi, ProTV relata că numărul persoanelor ale căror rămășițe fuseseră identificate ajunsese la 20, față de șase în informațiile anterioare. Anchetatorii verificau inclusiv dacă toate deshumările fuseseră făcute legal. (Știrile ProTV)

Acesta este unul dintre cele mai importante elemente ale cazului. Deshumările nu sunt doar o ipoteză lansată de primar, însă, există o diferență între două afirmații: primarul spune că ”au fost deshumați oameni.” și „există rămășițe provenite din operațiuni de deshumare, iar anchetatorii verifică legalitatea acestor operațiuni.” A doua formulare este susținută de evoluția anchetei relatată public. ProTV a relatat explicit că anchetatorii verificau legalitatea deshumărilor, iar fostul administrator, prin avocat, a susținut că asemenea operațiuni puteau fi efectuate în anumite condiții, inclusiv în cazul expirării concesiunii unui loc de veci și al inexistenței unor rude în viață. (Știrile ProTV)

Prin urmare, problema reală a anchetei nu mai este dacă au existat rămășițe mutate din morminte, ci trebuie stabilit

* din ce morminte provin;

* când au fost deshumate;

* cine a dispus deshumarea;

* cine a executat-o;

* dacă exista documentația necesară;

* dacă familiile trebuiau și au fost notificate;

* unde trebuiau depozitate osemintele;

* cine a decis depozitarea lor în zona în care au fost descoperite.

Un element care trebuie precizat pentru corecta înțelegere a cazului este că materialul probator nu se bazează doar pe fotografii făcute de persoane aflate în cimitir. Criminaliștii au fost la fața locului, au extins zona cercetată și au ridicat fizic sacii cu oseminte. TVR Craiova descrie inclusiv momentul în care sacii descoperiți în urma noilor săpături au fost scoși din pământ și preluați de criminaliști. Așadar, fotografiile și imaginile din cimitir au o valoare jurnalistică și documentară, însă stabilirea juridică a faptelor va depinde de probele administrate în dosar. Ce este încă și însă de stabilit rămâne dacă deshumările au fost ilegale. Aceasta este una dintre distincțiile esențiale ale cazului.

Chestiunea care trebuie lămurită de anchetatori este dacă operațiunile concrete descoperite la Strehareți au respectat procedurile aplicabile la momentul respectiv. Avocatul fostului administrator a susținut public(Olt Alert) că deshumarea poate fi făcută în situația expirării concesiunii, în anumite condiții și dacă nu există rude în viață. Tot el a afirmat că osemintele rezultate dintr-o asemenea operațiune trebuie gestionate potrivit regulilor aplicabile. (Știrile ProTv) . Existența sacilor nu stabilește singură o faptă penală. Dar nici nu poate fi ignorată. Faptul că au fost găsiți numeroși saci cu oseminte într-o zonă în care, potrivit relatărilor, nu ar fi trebuit depozitați reprezintă exact motivul pentru care anchetatorii verifică legalitatea operațiunilor.

Cazul a generat și reacții din partea unor persoane care susțin că locurile de veci ale unor membri ai familiei lor au fost desființate sau reutilizate. ProTV relata despre aparținători care au afirmat că au descoperit că mormintele unor rude nu mai există și că în locul lor au apărut alte construcții funerare. (Știrile ProTV) Ziarul Adevărul relata, de asemenea, că mai mulți deținători de locuri de veci au solicitat informații după descoperirea osemintelor, existând persoane care susțineau că, deși aveau taxele achitate, locurile lor ar fi fost atribuite altora. Aceste mărturii sunt relevante pentru anchetă, dar trebuie verificate individual prin contractele de concesiune/ registrele cimitirului/ evidențele de plată/ notificările transmise/ documentele de deshumare/ actele privind atribuirea ulterioară a locurilor.

Primarul Mario De Mezzo a susținut încă din prima zi că rămășițele ar fi fost scoase din morminte pentru eliberarea și reutilizarea locurilor de veci. Pe 16 septembrie, edilul afirma că presupunerea sa este că rămășițele ar fi fost scoase pentru ca locurile să poată fi atribuite altor persoane. (AGERPRES) Ulterior, acuzațiile au fost reluate și amplificate. Fostul administrator, prin avocat, a prezentat însă o explicație diferită(Olt Alert)și anume că anumite deshumări ar fi putut fi efectuate legal, în condițiile expirării concesiunii și în lipsa unor rude în viață. (Știrile ProTV).

 Prin urmare, în acest moment există două poziții publice opuse. Primăria, care susține că unele rămășițe ar fi fost scoase pentru eliberarea și reutilizarea locurilor. Fostul administrator, care spune prin avocat că anumite deshumări puteau fi făcute legal, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Ancheta trebuie să stabilească pentru fiecare situație ce s-a întâmplat efectiv.

În spațiul public au fost invocate nișele destinate osemintelor. ProTV relata că, potrivit declarațiilor unui reprezentant al administrației locale, regulamentul prevedea existența unor asemenea spații pentru osemintele rezultate în urma unor lucrări funerare. (Știrile ProTV) Dacă această regulă era în vigoare și aplicabilă situațiilor descoperite, atunci trebuie stabilit de ce osemintele au ajuns în saci și au fost îngropate în zona cercetată. Încălcarea regulamentului trebuie demonstrată pentru operațiunile respective, nu dedusă doar din faptul că sacii au fost găsiți într-o altă zonă.

Elementul COVID este cea mai gravă afirmație care încă trebuie verificată . Pe 21 septembrie, primarul a făcut o nouă afirmație în timpul unei conferințe de presă organizate chiar în cimitir. Mario De Mezzo a spus că, în urma săpăturilor, ar fi fost găsiți și saci utilizați pentru cadavre în perioada pandemiei COVID-19 și că aceștia ar conține cadavre nedescompuse. Această informație este mult mai gravă decât descoperirea inițială a osemintelor. Dar, jurnalistic, trebuie făcută o distincție foarte clară. Existența sacilor cu oseminte ridicați de criminaliști este confirmată, afirmația că există cadavre nedescompuse provenite din perioada COVID este, în acest moment, o afirmație atribuită primarului, care trebuie confirmată prin anchetă. Nu există, în informațiile oficiale consultate până acum, o concluzie publică a anchetatorilor care să confirme această proveniență.

 Un alt punct care trebuie verificat în raport cu declarațiile politice este ritmul anchetei. Pe 18 septembrie, criminaliștii făceau săpături și ridicau noi probe. Pe 19 septembrie, ”Adevărul ”relata că IPJ Olt confirmase că fuseseră citați mai mulți martori și că începuseră audierile, inclusiv ale unor foști angajați ai cimitirului. Prin urmare, la trei zile după descoperirea inițială, ancheta avea deja cercetări în teren/ extinderea săpăturilor/ ridicare de probe/ identificarea unui număr mai mare de rămășițe/ citarea martorilor/ începerea audierilor. Acest lucru nu permite însă o concluzie privind eficiența anchetei. Dar este un fapt care trebuie pus în context atunci când sunt făcute acuzații privind lipsa totală de activitate.

 De Mezzo a acuzat fostul administrator al cimitirului, a criticat modul în care au acționat instituțiile implicate și a formulat acuzații privind responsabilitatea unor persoane din administrația județeană. A cerut public poliției și procurorilor să nu ”mușamalizeze” cazul. Aceste declarații trebuie atribuite autorului lor. Până la această etapă, existența unei mușamalizări nu este o concluzie publică ci doar acuzații ale primarului.

 La fel, responsabilitatea unor persoane politic, Marius Oprescu, CJ Olt, (lângă funcția căruia administrativă au fost nominalizate și celelalte două politice deținute în PSD),  pentru modul în care au ajuns osemintele în acea zonă nu poate fi stabilită doar din existența unor contracte sau relații administrative. Existența contractului cu Spitalul Slatina, unul prin licitație  publică la care s-a înscris doar firma care administra cimitirul, și ulterioarele contracte subsecvente le puteți vedea aici.

Declarația primarului are aceeași conotație și în cazul în care, Direcția de Asistență Socială Slatina, aflată în subordinea primăriei, încheia un contract cu aceeași firmă, sub administrația Mario De Mezzo, primar. Vezi aici.

 Pentru o concluzie în ambele situații, Spital Slatina și DAS Slatina, primul în subordinea CJ, a doua în subordinea Primăriei, sunt necesare documente și probe care să arate concret cine a decis, cine a dispus și cine a executat operațiunile pentru a susține acuzații.Invocarea unei complicități între președintele Consiliului Județean Olt și firma care a administrat cimitirul rămâne, în acest moment, o interpretare politică.Și transmisia conferinței de presă live, pe pagina de Facebook a PNL Olt, dovedește această conotație politică.

 Cazul trebuie analizat și în contextul conflictului anterior dintre Primăria Slatina și fostul administrator privat al cimitirului. Cimitirul fusese administrat timp de aproximativ 16 ani de o societate privată. La începutul lunii septembrie, municipalitatea a revenit în administrarea obiectivului după evacuarea administratorului privat prin executor judecătoresc. În paralel, există litigii între cele două părți. (AGERPRES). Contextul nu demonstrează nici vinovăția, nici nevinovăția vreunei persoane în dosarul osemintelor. Este însă relevant deoarece explică de ce descoperirea din 16 septembrie a apărut într-un moment în care exista deja un conflict administrativ și juridic între actuala și fosta administrație a cimitirului. Pentru că în acel moment au putut săpa și alții în cimitir.

Ce este cert în acest moment?

1. Au fost găsiți saci cu oseminte în Cimitirul Strehareți.
2. Poliția și criminaliștii au ajuns la fața locului.
3. Osemintele au fost ridicate ca probe.
4. Săpăturile au continuat și au fost găsiți alți saci.
5. Numărul rămășițelor identificate în zona cercetată a ajuns, potrivit anchetatorilor citați de ProTV, la aproximativ 20 de persoane.
6. Ancheta verifică inclusiv legalitatea deshumărilor.
7. Au început audierile unor martori, inclusiv foști angajați ai cimitirului. (TVR Craiova). Acestea constituie baza factuală a cazului.

Rămân însă întrebări esențiale!!!

 * Cine a făcut deshumările?

* Din ce morminte provin rămășițele?

* În ce perioadă au fost scoase?

* Existau autorizații și documente?

* Au fost respectate obligațiile față de concesionari și aparținători?

* De ce au fost puse rămășițele în saci?

* De ce au fost depozitate în zona descoperită?

* Cine a decis această soluție?

* Ce evidențe există în registrele cimitirului?

* Câte locuri de veci au fost desființate sau reutilizate și în baza căror documente?

* Ce sunt exact sacii despre care primarul afirmă că provin din perioada COVID?

* Există documente sau expertize care să confirme această afirmație?

* Există vreo legătură documentată între situația descoperită și persoanele sau instituțiile indicate în declarațiile politice?

Cazul Strehareți nu poate fi redus nici la o simplă dispută politică, nici la o concluzie penală deja stabilită. Există un fapt material incontestabil: în cimitir au fost descoperiți saci cu oseminte, iar criminaliștii i-au ridicat și au extins cercetările. Există, de asemenea, indicii publice suficient de clare pentru ca ancheta să verifice operațiuni de deshumare și legalitatea acestora. În același timp, unele dintre cele mai grave afirmații apărute ulterior , în special cele privind cadavrele nedescompuse din perioada COVID, presupusa mușamalizare sau responsabilitatea unor persoane din afara administrării directe a cimitirului , nu trebuie prezentate drept concluzii până când nu sunt susținute de probe și de comunicări oficiale ale anchetatorilor. Într-un caz atât de sensibil, diferența dintre ce s-a găsit, ce s-a ridicat ca probă, ce se verifică și ce afirmă actorii politici este esențială. Iar ancheta are acum o misiune precisă: să transforme întrebările ridicate de descoperirea sacilor cu oseminte în răspunsuri documentate privind proveniența rămășițelor, legalitatea deshumărilor și eventualele responsabilități.

 Poliția a început audierile, iar Parchetul are un dosar penal pentru profanarea de cadavre sau morminte.

 De aceea, diferența dintre fapt și ipoteză este esențială! Această separare este importantă pentru că numai ancheta poate transforma ipotezele în concluzii bazate pe probe.

Primarul Mario De Mezzo a afirmat că, după adresele transmise de administrația locală către Parchet, primul-procuror i-ar fi comunicat că ”Primăria nu are calitate procesuală” în acest dosar. Codul de procedură penală spune că persoana vătămată este cea care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală. Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă devine parte civilă. Asta înseamnă că administrația locală nu devine automat parte într-un dosar penal doar pentru că faptele cercetate s-au produs într-un cimitir aflat în patrimoniul sau administrarea municipalității. Dar există și o distincție importantă. A nu fi parte în dosar nu înseamnă că administrația nu poate sesiza Parchetul și nu poate furniza documente sau probe. Cu alte cuvinte, sunt două lucruri diferite: 1. Cine poate sesiza anchetatorii? O persoană fizică sau juridică poate sesiza organele penale și poate transmite informații și documente. 2. Cine este persoană vătămată sau parte civilă? Aici trebuie să existe o vătămare sau un prejudiciu care să justifice această calitate, potrivit legii. Prin urmare, este posibil ca administrația locală să nu aibă calitatea de persoană vătămată sau parte civilă și, în același timp, să aibă dreptul și obligația de a pune la dispoziția anchetatorilor toate documentele pe care le deține. Primăria și Municipiul Slatina nu sunt aceeași entitate. Dacă discuția privește o eventuală calitate procesuală a municipalității, trebuie verificat documentul concret transmis Parchetului și răspunsul concret primit de la procuror. Până când acel document este făcut public, nu poate fi verificat dacă răspunsul procurorului s-a referit la ”primărie”, la Municipiul Slatina sau la o anumită calitate procesuală solicitată de administrație.

Concluzia corectă, în acest moment, nu este că avem deja vinovați și nici că avem deja toate explicațiile. Avem însă o situație concretă, probe ridicate de criminaliști și un dosar penal în care trebuie stabilite proveniența osemintelor, legalitatea deshumărilor și responsabilitățile individuale. Iar în privința ”calității procesuale”,  faptul că administrația locală nu este parte în dosar nu o împiedică să sesizeze anchetatorii și să furnizeze probe. Să specifice dacă au furnizat și i-au fost respinse. Pentru a avea însă calitatea de persoană vătămată sau parte civilă trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Conferința de presă din Cimitirul Strehareți arată , dincolo de morminte și altceva. Modul în care o criză administrativă și o anchetă penală gravă pot fi comunicate public printr-un amestec de probe și retorică politică. Și nu e sănătos! Pentru nimeni!