Fără nicio pată de neconstituționalitate, supus presiunii partidului și COCO-PO-ului de la guvernare, Flori
n Iordache a demisionat. Nu știu ce a fost în sufletul lui. Se poate anticipa. Știu însă că nu Daniel Constantin, cel care a plecat imediat după investirea Guvernului, în Austria, la schi, era în măsură să vorbească despre comunicare și să aibă, nici măcar sugestii, privind demiterea lui Florin Iordache. Omul ăsta, și oricare altul în locul lui, nu trebuia demis, fiindcă asta a fost, doar pentru că se cerea un cap, sacrificat pentru liniștea Guvernului. O avea, Florin Iordache, păcatele lui…Nu mai multe decât ale altora, și nici atât de grele.
În definitiv, în Guvern, primul-ministru are decizia dacă se adoptă sau nu un act normativ! Putea să se ducă Iordache cu 5000 de proiecte, în Guvern nu se adoptă prin vot. Dacă primul ministru semnează actele, aia e tot.
De aceea, dacă a plecat Iordache ar trebui să plece și Grindeanu! Odată cu el… În fapt, Iordache a fost doar un mesager. Cel care a luat decizia, după lege, este Grindeanu…
Mai mult, putea să abroge Ordonanța 13 din fașă. După ce au ieșit oamenii în stradă, dacă era de bună credință, cum zice acum în mod fals că e, avea timp berechet în acea noapte să retragă Ordonanța 13 de la publicare. Publicarea s-a făcut la ora 1.10 noaptea! Bun de tipar în Monitorul Oficial l-a dat Grindeanu, premier!
Și, încă ceva: unde era Grindeanu când Iordache ținea cârca partidului în Parlament, într-o altă marți neagră?! Punct . Fără altă întrebare….! Mi-e silă!
