Decizia care face ca Slatina să aibă, din 2026, unele dintre cele mai mari taxe și impozite locale din România nu a apărut peste noapte.
În contextul național, la finalul anului 2025, Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan aprobă majorări ale impozitelor și taxelor locale, aplicabile tuturor autorităților locale din România. Aceste majorări sunt minime obligatorii, stabilite prin Codul Fiscal. De aici, devine obligatoriu de implementat, pasul decisiv la nivel local.
În baza articolului 489 din Codul Fiscal, primăriile pot decide aplicarea unor cote adiționale, peste nivelul național, în funcție de ”necesitățile bugetare”. Administrația Slatina optează pentru utilizarea acestui articol, spre deosebire de alte municipii sau orașe comparabile, precum Craiova, Balș sau București, care rămân la nivelurile standard. S-a întâmplat în ultima ședință de Consiliu Local( 19 decembrie 2025), privind aprobarea taxelor și impozitelor pentru anul 2026 când primarul Slatinei, însuși propune introducerea unor cote adiționale cuprinse între 30% și 49%, în special pentru impozitul pe autoturisme, diferențiat în funcție de capacitatea cilindrică.
Proiectul este supus votului și adoptat, în unanimitate/Coaliția PNL-AUR și opoziția/PSD, fără ca aleșii PSD să ceară administrației să prezinte public o listă clară de investiții majore care să justifice creșterea veniturilor.
Primele reacții publice au apărut la începutul lunii în curs, după o postare cel puțin ciudată și total neinspirată a primarului. Care intervine public pe fondul discuțiilor despre un posibil boicot al plății impozitelor, solicitat slătinenilor, în mod oficial de partenerii săi de Coaliție-AUR, care au votat și ei, fără să crâcnească, hotărârea care viza taxele și impozitele locale pentru 2026. De Mezzo declară că impozitele plătite de persoanele fizice reprezintă sub 10% din bugetul total al municipiului și că Primăria se poate descurca, din punct de vedere al cash-flow-ului, chiar dacă aceste sume sunt plătite la finalul anului. În același timp, primarul avertizează că neplata la termenele legale atrage penalități, conform Codului Fiscal.
În intervenția sa publică pe televiziunile centrale și pe rețelele de socializare, fostul administrator public al municipiului, Cristian Cismaru, prezintă public comparații concrete între Slatina și alte orașe. Exemplele arată că pentru același autoturism /aceeași capacitate cilindrică, aceeași normă de poluare /impozitul este semnificativ mai mare la Slatina decât în Craiova, Balș sau București. Potrivit acestuia, slătinenii vor plăti, în medie, cu aproximativ 40% mai mult decât în alte municipii. Cristian Cismaru, indică diferențe semnificative între Slatina și alte orașe comparabile : pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 3.000 cmc, normă Euro 6, impozitul anual este de 2.268 de lei la Craiova, Balș și București, în timp ce la Slatina ajunge la 3.243 de lei. Situația se repetă și în cazul autoturismelor de 2.000 cmc, normă de poluare Euro 5: 267 de lei la Craiova, față de 347 de lei la Slatina.
Cismaru prezintă în paralel și alte date bugetare : așa apare informația că Municipiul Slatina a încheiat anul bugetar cu aproximativ 80 de milioane de lei disponibili în conturile Trezoreriei, în condițiile în care nu există investiții majore aflate în derulare.
Acest aspect alimentează întrebările privind realitatea ”necesităților bugetare” invocate pentru mărirea taxelor și impozitelor locale articulate ca și slătinenii, prin art.489 din Codul fiscal, dacă în Trezorerie ți-au rămas necheltuiți, pentru Slatina, 80 milioane lei ?!
Dincolo de declarații, finalul e cert: Slatina intră în 2026 cu taxe locale mai mari decât în municipii mai mari și cu bugete superioare, deși administrația admite public că dependența de contribuția persoanelor fizice este redusă. Decizia, legală din punct de vedere fiscal, rămâne însă controversată din perspectiva oportunității, priorităților bugetare și relației administrației cu contribuabilii.
Fără o corelare clară între majorările de taxe și investiții vizibile, Slatina ajunge:
• să taxeze mai mult decât municipii mai mari și mai bogate;
• să acumuleze lichidități necheltuite;
• să transmită un discurs public care relativizează contribuția cetățenilor.
Pe legalitate, rămâne deschisă , însă, întrebarea esențială: pentru ce plătesc slătinenii mai mult? Dacă ”tot ne descurcăm fără voi” ?! Pentru ce sunt ”pedepsiți” ?! Astfel, cazul Slatina, devine nu este doar o discuție despre impozite auto sau procente fiscale. Ci și un test de guvernanță locală, de coerență între decizie, justificare și rezultat. Iar răspunsurile lipsesc încă.
