O zi, două, nu mai contează. Și într-o săptămână situația rămâne la fel: Referendumul pentru familia tradițională rămâne o problemă imaginară a familiei. Familia tradițională e ea, însăși o problemă în România. Cea mai cea nuntă cu cel mai cel ștaif ne-a arătat, cum nu se putea mai clar, chestiunea.
Realist și pragmatic e mică șansa să treacă. Vi se pare că aceeași populație care nu-și mișcă fundul la vot, în alegerile cheie, cu adevărat importante, o să iasă acum, masiv la Referendum?! Nu!
Și dacă trece, ce?! Ce mare chestie? Că nu se pot căsători în ROMÂNIA zece –douăzeci de gay , sau zece-douăzeci de lesbiene ?! O să le devasteze asta, viața ?! Nu ! Așa încât, realist și pragmatic : șansa să treacă rămâne mică, și dacă trece, ce mare chestie ?!
Nu e o chestiune de consecințe reale, nici măcar una tranșantă, de principii! E de behăit și atât! Efectele Referendumului rămân aceleași pentru noi. Deci sunt nule! În filmul acesta prost, dar scump, rămâne cum e de obicei. Unii se vor bate pe burtă perfect convinși că ei au înfrânt Referendumul, prin boicot, ceilalți se vor bate în cap că datorită lor a trecut. Că ei sunt tradiționali, și creștini, și cu frica lui Dumnezeu… Realist e singurul factor care contează. Referendumul acesta nu e moca, dar e degeaba. Un moft. Un fâs. Dincolo de el sunt doar oameni care laudă public ce cred ei că-s principii și virtuți. Sau, dimpotrivă, promovează și propovăduiesc statusuri care, cred ei, ustură . Realist e că Referendumul pentru familia tradițională e un mare bullshit, cum ar spune primul familist tradiționalist al țării, care nu ne ajută cu nimic! Dincolo de Referendum, rămânem la fel: mințiți, furați și amărâți! Tradițional de mințiți, furați și amărâți! Hai la Referendum…
