Procesul lui Darius Vâlcov la ICCJ a avut azi un alt termen, în care au fost făcute alte audieri. Printre cei audiaţi şi Iuliana Strinu, fostul director adjunct al CAO. Ea a declarat că timp de trei ani a ţinut contabilitatea unor firme, „pe care a avut numai cheltuieli, nu şi venituri``. Despre tablouri , Iuliana Strinu a declarat că acestea figurau pe numele soţului ei, Marinică Strinu, amintindu-şi că „în luna februarie 2015, Şuşală l-a sunat pe soţul meu, l-a chemat la maşină şi a venit cu mai multe pachete. Erau 12 tablouri semnate Nicolae Grigorescu şi Gheorghe Petraşcu. Şuşală a spus că le pune la noi pe pereţi, de frica unei percheziţii. Două dintre acestea au fost duse în locuinţa mamei mele, din Bucureşti„.
Iuliana Strinu a recunoscut că a ţinut evidenţa contabilă pentru Rupiah şi Aceti, declarând că angajările la Contis ale Cristini Popa şi a lui Luca Gheorghe le-a făcut la solicitarea lui Daniel Bărbulescu. Cei doi ţineau evidenţa contabilă pentru mai multe societăţi.
„Din auzite ştiam că firmele aparţin lui Bogdan Timofte, Elenei Calotă şi Andrei Băbulescu. Nu ştiu dacă Vâlcov avea legătură cu aceste societăţi,dar am auzit, din zvonuri că ar fi aşa. Rupiah a cumpărat un imobil de pe Strada Stockholm, unde ulterior a fost deschisă Galeria Raphael„
La audierile de azi a fost prezent şi Marinică Strinu, soţul Iulianei Strinu, căruia Darius Vâlcov i-a botezat copiii. El a recunoscut că între anii 2007-2009 a fost şoferul Laviniei Şandru: „atunci Vâlcov ne-a propus să ne mutăm la Slatina, deoarece Lavinia nu mai era deputat. Am fost angajat şofer la Imobiliare Consloc, firma primăriei, până în 2014, când am fost angajat la Senat, consilier al lui Darius Vâlcov. Eram şi şoferul lui, fiind detaşat ulterior, de la Senat, la Ministerul Finanţelor.
În 2013 Vâlcov mi-a cerut să mă legitimeze şi să particip la licitaţiile pentru tablouri. El îmi spunea când să ridic paleta. Ştiu că au fost atunci cumpărate câteva, dar la tablouri nu mă pricep. Nu am ştiut că erau cumpărate pe numele meu. Ulterior am semnat şi contractele de vânzare-cumpărare. Tablourile erau arhivate de Sandra Stănescu şi transportate la ea acasă. Cumpărarea se făcea cu cash. Cred că au fost circa 15 tablouri. În 2014 am semnat un contract de consignaţie. Mi l-a dat Vâlcov. Prin acesta eu dădeam tablourile în consignaţie, către galerie. La un moment dat Vâlcov mi-a cerut să le duc pe toate la Galeria Raphael. În februarie 2015 am fost sunat de Şuşală, care mi-a spus că Vâlcov vrea să pun tablourile pe perete şi să spun că sunt ale mele, cumpărate din banii după botezul copiilor. Este adevărat că, în acel moment, Vâlcov mi-a zis, **te rog, scapă-mă, nu mă lăsa** ….Din zvonuri ştiu că Vâlcov controla mai multe societăţi prin intermediari„….
La audierile de azi au mai fost citaţi şi Anca Guşatu, cei doi fraţi Langa, verişorii primari ai lui Darius Vâlcov. În dosar trebuie audiaţi peste 100 de martori, făcute mai multe expertize, administrate şi o serie de alte probe solicitate de avocaţi, dar şi de procurori şi judecători. Procesul se află în curs de derulare.
