Încearcă să convingă Emil Albotă, prim-vicepreședinte UNPR Olt…
-Domnule prim-vicepreședinte UNPR Olt, revine în actualitate o mai veche inițiativă progresistă-cea a exercitării votului de la 16 ani. Explicați demersul !
Reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani este o mai veche inițiativă a Uniunii Naționale pentru Progresul României. În octombrie 2011, senatorul UNPR Ion Toma a propus reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani pentru ca tinerii să se implice cu adevărat în procesul decizional. Propunerea senatorului a fost susținută și de președintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, care a insistat pe ideea că tinerii ar trebui să voteze de la vârsta de 16 ani, din moment ce ei au dreptul să muncească de la această vârstă.
–Vă rog să și-l argumentați…
Spre deosebire de generațiile anterioare, tinerii de acum sunt mult mai bine informați, având la școală discipline cum ar fi educație civică, educație socială și educație politică. De asemenea, tinerii de azi au acces la o gamă extinsă de media, inclusiv la internet, de unde pot obține informații și unde se angajează în discuții pe diverse teme, inclusiv politice. Aceștia trebuie, în opinia mea, să dispună de șansa de a pune în practică cât mai devreme lucrurile învățate, prin intermediul votului. În același timp, scăderea pragului de vârstă ar fi o șansă pentru tineri să fie mult mai implicați în viața politică și societate. O mare parte din ei sunt puși în fața primului scrutin abia la vârsta de 22 de ani, iar deschiderea votului pentru cei de 16 și 17 ani ar asigura mai multe oportunități de vot în adolescență, oferind astfel scrutinului democratic un rol mai important ca element esențial de evoluare spre maturitate, ajutând în acest mod la crearea unui interes politic și al unui obicei de vot pentru viitor.
-Există perspective de implementare ? Câtă susținere are inițiativa ?!
Acest proiect este susținut și de Consiliul Europei, după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-a pronunțat în favoarea coborării la 16 ani a vârstei minime pentru dreptul de vot în cele 47 de state membre ale organizației pan-europene. Consiliul Europei a considerat că această masură ar putea combate actuala tendință demografică din Europa, unde populația îmbătrânește din ce în ce mai mult.
-Proiectul este unul, patern, autohton,sau e vechi „păcatul” ?
Introducerea votului de la 16 ani este o tendință care se întamplă deja în Europa. Austria a introdus din 2007 vârsta minimă de vot la 16 ani pentru toate alegerile, mai puțin cele euro-parlamentare, devenind prima țară membru UE și prima democrație consolidată care a luat această decizie. În Slovenia un tânăr de 16 ani care are un serviciu poate să voteze, de ce nu se poate și în România? În plus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în acest an Rezoluția nr. 1826 prin care solicită statelor membre să cerceteze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri.
-Considerați că 16 ani este o vârstă matură pentru exercitarea unui vot în deplină cunoștință de cauză?!
În condițiile în care asistăm la o tot mai mare demobilizare în legătură cu participarea politică și observăm o prezență electorală tot mai scazută, o astfel de măsură are potențialul de a îmbunătăți participarea tinerilor în viața publică. Tinerii de 16 si 17 ani sunt buni să fie contribuabili, să muncească și să plătească taxe și impozite, dar nu au dreptul să voteze. Ceea ce, în opinia mea, este o greșeală care trebuie corectată. Este important ca tinerii acestei țări să aibă un cuvânt de spus în legatură cu deciziile care îi afectează și pe ei. Participarea în procesul electoral îi poate ajuta să fie conștienți mai devreme de responsabilitatea pe care o au față de societate, de rolul și poziția lor socială. Diminuarea vârstei minime de vot la 16 ani ar putea să conducă la o participare mai mare a alegătorilor pentru prima dată la vot, și, astfel, la o participare mai mare de ansamblu a acestora.
–Cum neutralizați eventualele influențe asupra votului în vârstă de 16 ani ?
Există riscul ca majoritatea tinerilor de 16 ani să voteze cu persoanele indicate de părinții lor. La această vârstă se presupune că pot fi manipulați foarte ușor de prieteni, de familie, de profesori sau de alte părți interesate să voteze pentru o persoană dorită. Dacă ei nu înțeleg politicile și viziunea propusă de un partid sau de un om politic, ar putea vota o persoană care de fapt nu îi reprezintă, pe care poate chiar nu o cunosc deloc. Riscul însă poate fi înlăturat prin creșterea orelor de educație politică în unitățile de învățământ, astfel încât să îi facem să conștientizeze că pot influența clasa politică și că pot, astfel, să-și aleagă singuri viitorul.
-Subiectul este unul interesant, întrebările nu se opresc aici. Continuăm pe temă,dar până atunci,vă mulțumesc…
Mă bucur că v-am trezit interesul, aștept continuarea întrebărilor dumneavoastră. Vă mulțumesc și eu.
