Domnule Marius Iancu a fost lansat programul economic al PSD, în care ați inclus cu o serie de propuneri tentante pentru o mare parte a populației. Creșterea pensiilor, creșterea salariilor, reducerea taxelor. Unii au zis că ar fi un tort otrăvit. E cu adevărat sustenabil un astfel de program?
M.I. În primul rând, indiferent de conținutul și de autorii criticilor, apreciez public că există interes pentru dezbatere pe probleme economice. Asta așteaptă oamenii de la partidele politice: să prezinte soluțiile pe care le au pentru creșterea nivelului lor de trai și mai ales să le ofere garanții că aceste soluții pot fi puse cu adevărat în practică. E bine, deci, să avem o astfel de dezbatere. E bine că oamenii discută despre acest program. E normal ca oamenii să își pună întrebări, e firesc ca unii dintre ei să ne și critice și e la fel de firesc ca noi să încercăm să lămurim aceste lucruri.
Programul nostru de guvernare are în paginile sale soluțiile specialiștilor noștri din partid, dar și a altor experți care nu sunt în PSD. El înseamnă zile întregi de muncă în care am calculat fiecare măsură, am evaluat fiecare decizie. Sunt foarte conștient că electoratul din România s-a maturizat foarte mult și că este foarte atent la ofertele noastre. Nu mai merge cu promisiuni goale, fără acoperire. Din acest motiv am ținut foarte mult ca înainte de a prezenta toate măsurile așteptate de populație – creșterea salariilor și a pensiilor, reducerea taxelor, sprijinirea IMM-urilor și a liberilor întreprinzători – am vrut să arătam de unde vom obține banii pentru a acoperi toate aceste măsuri. Suntem singurul partid care vine cu un astfel de program: arătăm pe de o parte cât ne costă ceea ce promitem, dar venim și cu cealaltă parte, adică de unde ne vin bani pentru a acoperi aceste costuri.
Am citit cu atenție programul dumneavoastră. M-a surprins optimismul privind creșterea economică. V-a ieșit undeva o creștere de 30% a Produsului Intern Brut în următorii patru ani. Unii spun că ar fi o estimare foarte exagerată. Cât de realistă e această creștere?
M.I. Am văzut și eu astfel de comentarii care spuneau că în ultimii patru ani PIB-ul nostru ar fi crescut cu 18-19%, deci cu mult sub ținta noastră de 30%. E un neadevăr. PIB-ul în România a crescut mai mult decât au sugerat acei analiști. Nu o spunem noi, sunt datele reale: PIB-ul României a crescut cu 27,3% in ultimii 4 ani, de la 595 miliarde in 2012, la 758 miliarde in 2016, cum a estimat Comisia de Prognoză. Noi spunem că programul nostru ar putea aduce un plus de 2,7 puncte procentuale, adică de la 27,3% la 30%. Vi se pare exagerat? Dacă da, ce ar trebui să facem? Să ne propunem să mergem mai rău decât in ultimii 4 ani? Evident că ne propunem să fie mai bine!
Am văzut însă că programul dumneavoastră conține foarte multe creșteri salariale, inclusiv pentru bugetari, o creștere cu 60% a punctului de pensie și tot cu 60% a pensiei minime garantate, ca să nu mai vorbim de reducerea de taxe, impozite și contribuții pentru pensionari și salariați. Toate acestea costă foarte mult, iar unii analiști spun că astfel de măsuri nu vor putea fi realizate decât dacă veți permite o devalorizare a leului în raport cu euro. Va fi posibil să menținem acest curs dacă veți introduce măsurile din programul PSD?
M.I. E adevărat, avem multe măsuri foarte bune. Eu aș adăuga la ceea ce ați spus dumneavostră și câteva reduceri importante de taxe și contribuții pentru cei care desfășoară activități independente. De asemenea, reducem impozitul pe cifra de afaceri și ridicăm plafonul pentru micro-întreprinderi. Iar în plus vom reduce TVA la 18% începând din 2018. Am ținut să fac această precizare pentru că astfel de măsuri vizează stimularea economiei, susținerea capitalului authoton și creșterea clasei de mijloc în România. E foarte important pentru că vorbim de susținerea segmentului cel mai activ din societatea noastră, a celor care produc dezvoltarea economiei naționale. Referitoar la stabilitatea cursului valutar, aș vrea să vă reamintesc că aceleași temeri erau vehiculate când Guvernul Ponta a reîntregit pensiile și salariile sau atunci când a introdus scăderea TVA la 9% pentru alimente sau scăderea CAS la angajator. Nu s-a întâmpla nimic de acest gen, nu a venit nicio apocalipsă. Când am venit noi la guvernare, în mai 2012, cursul era 4,46, iar când am plecat, în noiembrie 2015, am lăsat un curs de 4,44. Se poate verifica. Deci cursul a rămas stabil, dar prin măsurile noastre de relaxare fiscală a crescut colectarea din taxe și impozite.
O altă obiecție care s-a adus programului PSD vizează prima parte în care ați prezentat acel Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. S-a spus pe de o parte că aceasta va fi un alt mecanism pentru obținerea de comsioane, ca să nu folosesc alt cuvânt. Pe de altă parte va fi o presiune pe Buget, pentru că nu se vor mai încasa încasa dividendele de la companiile de stat care vor fi transferate acestui fond. Cum va funcționa acest fond și de unde va venit această idee?
M.I. Intenția noastră e de a folosi profitul obținut de companiile de stat pentru dezvoltarea economiei naționale. Cum facem acest lucru: luăm circa 200 de companii de stat și le transferăm acestui Fond Suveran, care așa cum îi spune și numele, va fi deținut 100% tot de stat. Veniturile pe care le va obține acest fond, fie din dividende, fie din alte surse, cum ar fi emiterea unor obligațiuni sau parteneriate cu mediul privat, vor fi folosite în primul rând la construcția de autostrăzi, dar și la înființarea unor alte unități de producție, în special în zonele mai slab dezvoltate.
Sunt voci care susțin că o creștere a salariului minim la jumătate de milion de bugetari ar ”îngropa” România.
M.I. E ușor să arunci astfel de cifre pe piață pentru a crea o stare de neîncredere. Dar în realitate, lucrurile sunt foarte diferite. În primul rând, numărul bugetarilor cu salariul minim este mult mai mic, undeva sub 100.000. În al doilea rând, măsura de creștere a salariului minim nu are impact bugetar negativ, ci pozitiv, deoarece sunt peste 1 milion de salariați în mediul privat cu salariul minim a căror creștere de venituri atrage automat și o creștere a încasărilor statului din taxele pe muncă. Vă amintiți perioada 2009-2011 când guvernarea PDL a înghețat salariul minim la 600 lei? Asta în condițiile în care toate statele dezvoltate, precum Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda, Spania, cresc salariul minim cel puțin o dată pe an! Numai noi țineam acest salariu jos în ideea că așa vor veni investitorii pentru forța de muncă ieftină. Dar în final cei care suferă sunt românii, pentru că decalajul dintre salariile din țara noastră și cele din Europa a crescut. Din cauza acestei viziuni complet eronate astăzi vedem cum ne pleacă tinerii din țară, medicii, inginerii, dar și cei mai buni electricieni, instalatori sau constructori care găsesc salarii mai mari în Europa pentru aceeași muncă. A fost o strategie fundamental greșită. Nu forța de muncă ieftină trebuie să fie punctul de atracție pentru investitori, ci un mediu fiscal prietenos și predictibil și o forța de muncă bine calificată. Calculul e simplu : 0,8 miliarde eliminarea contribuțiilor pentru pensionari, 1,5 miliarde eliminarea impozitului pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, 3,4 miliarde net pentru creșterea salariilor bugetarilor cu 20% de la 1 iulie 2017. Dacă adaugăm încă 0,5 miliarde cât ar costa scoaterea timbrului de mediu – deși acest impact nu e pe bugetul de stat, iar cei care ne critică ar trebui să știe asta – ajungem la suma pe care v-am spus-o, respectiv 0,8% din PIB, nicidecum 2-3% cum spuneau dumnealor.
Dacă sunt oameni care îndrăznesc să creadă, eu sunt sceptică, de ce ar face asta?!
M.I. Îndrăznește să crezi ! Ai în ce și în cine ! Asta le spun tuturor. Indiferent de opțiunea politică. Faceți comparație și veți îndrăzni ! Îndrăzniți să faceți comparație ! Numai așa veți îndrăzni să credeți ! Important e să îndrăzniți să credeți în dumneavoastră ! În opiniile, idealurile, visele care vă reprezintă ! Pasul următor va fi să îndrăzniți să credeți în cei care vă sunt aproape de ce vreți voi, cu toții ! Îndrăzniți și votați !
