Despre ipocrizie. Sau falsitate. Sau minciună. Ale cui ?! Ale multora. Care nu au avut nicio treabă cu Slatina. Până când ?! Până azi ! Când și-au declarat iubirea nemărginită. După cât ?! După zeci și zeci de ani de când au părăsit-o, descoperind-o sporadic, câteva ore în patru săptămâni, tranzitând-o absenți. Și, sincer, m-a scârbit. Nu mesajul în sine, duplicat și multiplicat electoral, că pot înțelege și asta, ci atitudinea penibilă.
Nu erau ei, tot ăia, care se cățărau pe borduri, făcând doar o estetică a urâtului dintr-o lucrare care urmează să-i redea Slatinei, un aer superior, de divă răsfățată ?! Nu știau , atunci, ce fac ?! Știau foarte bine. Era tot despre ipocrizie. Tot despre falsitate. Pentru cine? Pentru cine face tumbe să colecteze voturi, evident, dacă altfel nu se poate.
Nu știu slătinenii, oameni care își trăiesc bucuriile și tristețile provinciale în acest oraș, împlinirile și dezamăgirile, care își nasc fiii și fiicele, își cresc nepoții, își îngroapă părinții, își trimit copiii la școală și își câștigă pâinea de toate zilele, ce-i trebuie Slatinei ?! Ce are ea nevoie, ca să rezoneze cu suflul lor ?! Ce acceptă și ce resping, în și pentru acest oraș, care este cu și despre ei ?! Bineînțeles că știu ! Pentru că nu e problema lor ipocrizia întoarcerii fiului risipitor doar pentru a cuceri reduta, iar ei știu să facă diferența. Întotdeauna au știut ! Atunci când a fost ”dragostea mea”, atunci când a fost ”casa noastră”, atunci și acum ! Vor știi să facă diferența între circ și fariseism, reconstrucție și putință. N-au vazut ei până acum, aroganțe ?! Uaaau ! Miros de la o poștă mereu și nu se întamplă de ieri, de azi…Ci așa, din patru în patru ani, când unii încearcă să se ascundă după copaci și reușesc să scoată prin pretențiile de atotștiutori, mult umblați și aristrocrați, pe toată lumea din sărite.
Chiar dacă vi se pare aeriană, nu e. Despre Slatina, vorbesc ! Știe când vine campania, aia, electorală. Strânge și toate ipocriziile, chiar dacă se preface că nu le vede. În astfel de condiții, nu e atât de greu de presupus ce va urma.
Ce m-a enervat pe mine, azi, în toată această poveste? Nu, nu postările ipocrite de ”La mulți ani, Slatina”, te iubim, te prețuim, te rebrenduim, te , bla, bla, bla… ! Nu, chiar nu e o noutate. Au făcut și fac și alții din alte orașe. Pe mine, ca spectator al acestei triste povești despre ipocrizie, m-a enervat duplicitatea ! Merită să-ți murdărești de bună voie și nesilit de nimeni orașul în care tu, trăiești zi de zi și clipă de clipă, cu zoaiele politicii dâmbovițene? Eu cred că nu. Categoric, nu ! Și poate că da, nici slătinenii nu sunt toți așa cum îi credem noi. Noi, ăștia, care ascultăm, îngânăm , înjurăm, ne enervăm și uneori visăm…care însă, iubim, cu adevărat, Slatina, crescând , îmbătrânind și renăscând odată cu ea. Merită ?! Ce crezi, Ionuț Comănescu ?!
Chiar merita, azi, Slatina, ștanțată, PNL ?! Ipocrit, trist, neinspirat! Păcat! 
