Când șmecherul tânăr vrea să-i bage cu apetit în dizgrațiile liderului pe cei care îi spun verde –n față că e mai mult nimic înainte de orice, face filaje. Metehne de milițian. Și trimite după fentă . Regia o implementează la o bragă și jubilează satisfăcut : i-am aranjat ! Numai că de aranjat, s-a aranjat singur. Râcâind pe la porțile înalte și cerșind îndurare. Iar !
Cam greu cu aranjarea voturilor în alegerile locale. Greu tare și asta îl disperă, la propriu, dacă a ajuns să se preteze la găinării.
Fătuca pe care a băgat-o la înaintare nu mai e de ceva vreme în grațiile liderului. De-aia a și aruncat-o în fentă. Dacă ar mai fi fost, golănașul s-ar fi îmbrăcat frumos, s-ar fi parfumat intens, ar fi achiziționat ceva femeiesc, luxury stile și ar fi dat fuga la Capitală să-i săru` mânușițele ! Așa, o bagă la înaintare încercând să-l ducă pe fentă și după fentă, rostogolindu-l în aceeași mocirlă inclusiv pe lider.
Dacă-i iese, au ba, e treaba lui murdară ! Nu e prima ! Ironia sorții va face însă, peste câteva zile, să-i dea frisoane. Nu că, acum, acest duh al sfârșitului de apucătoare carieră politică nu l-ar face să dea în gropi. Dă ! Din greu !
Captiv în a sa frustrare, prizonier în frica de care nu va scăpa, îngropat în visurile-i prea mărețe din lumea-i paralelă și interese damfuroase, a ajuns un înfundat în propria filială. Fix în buricul frânturii din partid pe care tot la propriu a capturat-o, sufocat în duplicitatea acțiunilor sale.
Sămânța fărădelegii a avut-o de timpuriu și a ajuns să-l târâie prin instanțe. Tot ce speră e prescripția.
Cocoțat pe o nefericită conjunctură de care a uzat maxim, în loc să nu epateze, a luat-o razna. În locul construcției durabile, solide, corecte, a ales necuviința. În locul seriozității în filială a promovat șmecheria. În schimbul performaței a preferat înșelătoria ieftină. Prin fente mizerabile de genul ultimei aruncată a ajuns să atragă atenția și ochiului neexperimentat. Inclusiv armata proprie de caschete în rezervă și pudeli de listă electorală transformată rapid în grup ce-i promovau interesele au început să vadă fentele și să nu -și mai rupă inima după ele.
S-a încordat la presă. Nu la toată. Doar la aia care i-a stat în gât mai tot timpul. Singura de care s-a și temut. Încă se teme. O a altă mișcare care s-a dovedit fatală pentru el. A fost rândul lui să se ducă după fentă. A luat repede de pe jos rețeta expirată a altora. Avea aceeași slăbiciune: setea de putere cu orice preț. Și aici, ca și în afaceri , și în politică, nu a avut răbdare. Nu s-a putut abține. A intrat partidul la guvernare și s-a crezut Dumnezeu. A promovat minciuna, linșajul, invectiva, chiloțăreala, presiunea, intimidarea. Așa a ajuns, din motive pe care nici acum nu le conștientizează întru-totul, să fie urât de mulți.
A rămas lângă el doar cu ce a avut pe factură și la negru: non valoarea și mercenariatul. Tot ce a fost mai ieftin de cumpărat. Azi partidul în întregul său unitar, refuză să-l mai asimileze. Să-l mai creadă. Să-l mai respecte. Știe și simte. Așa și-a creat și un alt sediu de partid, paralel. Poate crea orice, paralel. Nu și partidul. Nu și altă filială a partidului. Asta nu merge !
Așa că, face regii. Creează fente. Nu mai raționează și prăvălește o dată cu fenta în care-l târăște inclusiv pe liderul lui. Puci ! Nicidecum ! Aroganță și inferioritate. A văzut că liderul nu l-a pus pe dulapul intangibililor și –l va da jos în câteva zile.
Finalul din 27 septembrie și l-a clădit singur. Fentă cu fentă. Fentă după fentă. Pas cu pas. Așa și-a construit inevitabilul, aproape imediat, înfrântul sfârșit !
