& Între lege, blocaje și o răspundere solidară a unui Consiliu de Administrație
În mod normal, la această dată, Compania de Apă Olt ar fi trebuit să fie în plină procedură de desemnare a unui Consiliu de Administrație stabil, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Realitatea este însă cu totul alta: compania funcționează în continuare cu un Consiliu de Administrație interimar, rezultat al unui proces contestat și blocat în mod repetat.
Procedura legală este clară. Autoritatea tutelară, în acest caz ADI Oltul, trebuie să inițieze selecția candidaților pentru Consiliul de Administrație, pe baza unei liste rezultate dintr-un proces transparent. Ulterior, această listă este supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor (AGA), structură dominată de Slatina, în calitate de acționar majoritar, alături de alte localități precum Caracal,Scornicești, etc.
În practică, lucrurile au deviat de la acest parcurs. Consiliul de Administrație actual al CAO este unul interimar, numit direct de AGA, deci de factorul politic dominant, respectiv primarul municipiului Slatina. Această numire ridică semne serioase de întrebare privind legalitatea, întrucât legea indică explicit rolul autorității tutelare în procesul de nominalizare. Mai mult, interimatul, care conform legii nu ar trebui să depășească 12 luni, a devenit o stare de fapt prelungită. În locul unei stabilizări a conducerii, compania pare prinsă într-un mecanism de tip ”interimar la interimar”.
Blocajul s-a accentuat la începutul acestui an, când AGA a respins documentația de selecție întocmită de ADI Oltul, invocând existența unor ”erori”. Documentele au fost ulterior corectate, însă aprobarea lor depinde din nou de convocarea AGA. Convocare care, paradoxal, trebuie realizată chiar de actualul Consiliu de Administrație interimar, a cărui legitimitate este pusă sub semnul întrebării.
Situația este complicată și de o interpretare juridică ce oferă o aparență de legalitate. O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de acționarul majoritar, Primăria Slatina, stabilește că o societate nu poate fi lăsată fără conducere, iar responsabilitatea numirii acesteia revine autorității tutelare. În acest context, chiar și un consiliu contestat devine, temporar, o soluție de avarie. Și cercul pare să se închidă.
Rezultatul este , însă, un cerc vicios: autoritatea tutelară trebuie să inițieze selecția, AGA trebuie să o aprobe, dar AGA este controlată politic și poate bloca procesul, în timp ce conducerea interimară, fie ea și contestată, rămâne singura structură care să convoace deciziile necesare.
Între prevederile legale și realitatea administrativă, Compania de Apă Olt rămâne captivă într-un sistem în care responsabilitatea este difuză, iar decizia întârziată. Și până la deblocarea acestui mecanism, interimatul continuă să fie regula, nu excepția. Dacă actuala conducere (Dobre, Nistor, Andronesi) a fost numită doar pentru că „trebuia cineva să semneze” după plecarea vechii gărzi, și nu printr-o procedură de recrutare competitivă, întreaga lor activitate este o bombă cu ceas juridică. La primul control serios al Curții de Conturi sau la prima contestație a unui contracandidat la funcție, toate deciziile lor pot fi anulate.
Interimatul la interimat a creat și un management defectuos, al CAO, relatat și în raportul Camerei de Conturi Olt.
Pentru a detalia activitatea din 2025 a Companiei de Apă Olt, ne raportăm la auditul financiar și de conformitate realizat de Camera de Conturi Olt, care a vizat gestiunea fondurilor publice și respectarea guvernanței corporative în anul precedent.
Rapoartele emise la începutul acestui an (2026) referitoare la activitatea din 2025 subliniază o perioadă de tranziție administrativă agitată, marcată de următoarele puncte critice:
A. Bonusuri și Indemnizații „Fără Bază de Performanță”! Curtea de Conturi a pus sub lupă plățile efectuate către conducerea executivă (Dobre, Nistor, Andronesi) și către Consiliul de Administrație condus de Viorel Rogojinaru. S-au identificat plăți reprezentând „componenta variabilă” a remunerației, deși contractele de mandat nu aveau indicatori de performanță (KPI) clar cuantificabili și auditați independent pentru primele 9 luni ale anului 2025. Aceste sume sunt considerate plăți nelegale. Curtea a dispus recuperarea lor sau intrarea în legalitate prin auditarea performanței. Dacă banii nu sunt recuperați, membrii AGA care au aprobat descărcarea de gestiune răspund personal.
Un punct central în raportul pe 2025 este ineficiența tehnică. Gradul de apă care nu aduce venituri (pierderi în rețea și consumuri necontorizate) a rămas la cote alarmante (peste 45% în anumite zone ale județului). Curtea a interpretat aceasta ca o lipsă de diligență a managementului. Neaplicarea măsurilor de combatere a pierderilor de apă și neinvestirea fondurilor proprii în reparații urgente constituie o gestionare defectuoasă a patrimoniului public.
Achiziții fragmentate în procedurile de achiziție/2025
Auditul a verificat contractele de mentenanță și achizițiile de materiale (clor, contoare, țevi). S-au găsit indicii că anumite achiziții au fost fragmentate pentru a evita licitațiile deschise și a folosi procedura de „cumpărare directă”. Aceasta încalcă Legea 98/2016 privind achizițiile publice. Dacă auditul confirmă că s-au favorizat anumiți furnizori prin această metodă, dosarul este trimis automat către ANAP sau DNA.
Raportul Curții de Conturi confirmă ceea ce am analizat anterior: conducerea din 2025 a funcționat într-o zonă gri. Curtea a notat că menținerea posturilor de directori prin delegări repetate în 2025 a creat un risc de instabilitate și a îngreunat atragerea de fonduri europene (unde se cere management stabil pe 4 ani). Membrii CA (Rogojinaru, Ghidănac, Rădulescu, Mogoșanu) au fost avertizați că sunt solidar răspunzători pentru deciziile luate fără avizul Compartimentului juridic sau fără fundamentare economică.
Ce este „Ilegal” conform raportului pe 2025: plata bonusurilor fără evaluarea criteriilor de performanță; menținerea unor contracte de achiziții care au expirat, prin acte adiționale succesive în loc de licitații noi. Menținerea lui Cristian Dobre și a echipei sale pe mandate „provizorii” care au depășit termenele prevăzute de OUG 109, desi în zona de fragilitate până în prezent, continuate, pot intra în zona ilegalității.
Raportul Camerei de Conturi Olt, pe CAO, aferent 2025 este practic o listă de capete de acuzare care pot duce la revocarea imediată a conducerii dacă aceștia nu demonstrează că au implementat măsurile de remediere până la jumătatea anului 2026. După această data, timpul exxpiră și CAO Olt intră într-o altă zonă. A penalului!
