O nouă decizie de management sportiv stârnește revoltă justificată în comunitatea locală din Slatina.
Recent, Universitatea Craiova a anunțat oficial încheierea unui acord de parteneriat cu CSM Slatina, în baza Regulamentului de Cooperare a Cluburilor aprobat de FRF. Prin acest acord, 5 tineri jucători de la Craiova (Alexandru Glodean, Alexandru Maxim, Denys Muntean, Mihnea Rădulescu și Sebastian Șerban) vor beneficia de dublă legitimare și vor evolua în acest sezon pentru echipa din Slatina, având drept scop principal ”acumularea de minute și experiență la nivel de seniori”.
La prima vedere, inițiativa este prezentată public drept o formă de cooperare profesională. În realitate însă, analiza acestui parteneriat ridică o serie de semne de întrebare legate de gestionarea banului public și sprijinirea reală a tinerilor din comunitate.
CSM Slatina este o echipă finanțată din din taxele și impozitele plătite de slătineni. Misiunea morală și administrativă a unui astfel de club ar trebui să fie dezvoltarea sportului local, oferirea unei rampe de lansare pentru copiii din propriile academii și sprijinirea tinerilor din comunitate. Prin aducerea unor jucători gata legitimați la un club de primă ligă (Universitatea Craiova) pentru a le oferi timp de joc la Slatina, se creează un precedent care irită. Tinerii din Slatina sunt trecuți pe linie moartă. Locurile din lotul de seniori, limitate de altfel, sunt ocupate de fotbaliști care se vor întoarce la clubul mamă odată ce s-au rodat.
Pe costul comunității locale, Universitatea Craiova își dezvoltă activele și își crește cota propriilor jucători într-un mediu competitiv de Liga 2, fără costurile aferente menținerii unei echipe de seniori proprii în eșaloanele inferioare. CSM Slatina devine, practic, o pepinieră gratuită pentru Craiova, dar suportată financiar din bani locali pentru alt club.
Fără drept de promovare, fără miza performanței proprii, situația devine cu atât mai greu de explicat în contextul regulamentar și competițional. CSM Slatina se află într-o imposibilitate juridică de a promova în Liga 1 fără o reorganizare a structurii de proprietate. Dacă echipa nu are drept de promovare și joacă fără o miză directă de clasament la vârf, misiunea principală a clubului ar fi trebuit să fie exclusiv reconstrucția și promovarea tinerilor fotbaliști locali. În schimb, banii slătinenilor sunt cheltuiți pentru a oferi minute de joc unor tineri din alt județ, în timp ce părinții copiilor din Slatina privesc cum propriii lor copii nu primesc nicio șansă la echipa orașului.
Care este beneficiul concret, sportiv sau financiar, pe care CSM Slatina și comunitatea locală îl obțin din acest acord?
Câți tineri născuți și crescuți în Slatina sau în județul Olt au fost promovați la echipa mare în acest sezon comparativ cu numărul jucătorilor aduși sub formă de împrumut sau dublă legitimare?
Cum este justificată cheltuirea bugetului local pentru rodarea jucătorilor unui alt club privat/de prim eșalon, în condițiile în care CSM Slatina nu are drept de promovare?
Care este strategia pentru tinerii din academiile locale din Slatina, dacă locurile din lotul de seniori sunt cedate parteneriatelor externe?
Practic, acest parteneriat transformă clubul local într-o echipă satelit pentru alte formații, pe cheltuiala slătinenilor. Sportul finanțat din bani publici are rolul de a de a oferi o șansă copiilor din oraș. Fiindcă ” o comunitate puternică nu lasă pe nimeni în urmă”, așa ni se spune, iar copiii și tinerii din Slatina sunt ”dragostea mea”. Când echipa locală devine doar terenul de antrenament al altora, Slatina are dreptul să întrebe cui folosește cu adevărat această strategie?!
