Când nu poți fi „ALTFEL” și totuși te declari?!
Când nu înființezi un partid „ALTFEL” schimbând, prin cooptare, politrucii între ei. Când schimbi doar sigla și culoarea,fără să fii în stare să-ți schimbi discursul și comportamentul.
Când accepți toți traseiștii și exclușii pe care îi întâlnești în cale, devenind un soi de cloță politică. Când nu aduci aderenți, pentru că nu aduci nicio noutate în discursul tău. Când în loc de susținători ai partidului, ai talibani care nu se abat de la doctrina adorării liderului, nu ești lider nici tu,ca persoană, și nici partid , chiar dacă așa crezi tu!
Când freci menta pe la emisiuni aranjate, unde nu te vede nimeni, la care nici ai tăi din partid nu se uită , sătuli de propriu-ți discurs de trei parale. Să nu întrebi mai târziu de ce nu te recunoaște nimeni în oraș, când ieși pe stradă, și nu ești nici măcar confundat cu un neica nimeni.
Nu trebuie să lingi moaște , strategic! Poți să te exprimi fără să dai dovadă de atașament slugarnic! Chiar dacă , poziția ta de lider, depinde de el!
Nu trebuie nici să faci dintr-o dată nici pe „opoziția unică și dură”. Doar așa, ca să te-afișezi, nu are nicio valoare!
Nu poți fi „ALTFEL”până când nu crezi în ceea ce spui și mai ales faci și ceea ce spui! Cu scrisorile deschise, nu păcălești pe nimeni!
ALTFEL spus, prostia doare,dar nu cine știe ce!









































































