Pronunțarea în dosarul nr. 1523/104/2025 vizând soluția Tribunalului Olt la data de 08.04.2026. anulează Hotărârea AGA nr. 22/06.09.2022/CAO Olt, instanța confirmand că procesul decizional din cadrul Companiei de Apă Olt SA a încălcat prevederile legale (Legea 31/1990), și actul constitutiv al societății.
Anularea parțială a încheierii ORC nr. 727919/09.09.2025 demonstrează că înscrierile efectuate în Registrul Comerțului s-au bazat pe un act juridic nelegal, ceea ce afectează opozabilitatea față de terți a tuturor mențiunilor făcute în acea perioadă. Există o discrepanță temporală între data hotărârii anulate, în septembrie 2022 și data înregistrării dosarului , în septembrie 2025. Această întârziere de 3 ani poate ridica semne de întrebare privind securitatea raporturilor juridice și validitatea actelor subsecvente semnate în acest interval. Deși soluția nu este definitivă, implicațiile juridice pot fi majore. Dacă hotărârea rămâne definitivă, actele anulate sunt considerate a nu fi produs niciodată efecte. Toate contractele, deciziile administrative sau numirile în funcții bazate pe Hotărârea AGA nr. 22/2022 devin lovite de nulitate implicită. Compania de Apă Olt va fi obligată să revoce toate măsurile implementate în baza hotărârii anulate. Instanța a stabilit deja o obligație de plată pentru pârâtă (Compania de Apă Olt SA) către reclamantă( ADI Oltul). Cei care au adoptat sau au pus în executare hotărârea declarată ilegală pot fi trași la răspundere pentru prejudiciile cauzate societății sau terților. Dar cea mai gravă consecință ar fi ca autoritățile de management ale fondurilor UE să suspende finanțările până la clarificarea definitivă a statutului juridic al deciziilor anulate.
În 06.09.2025, prin Hotărârea nr. 22, Compania de Apă Olt face din nou, abuz de ”stat în stat”, ignorând sau interpretând la bunul plac guvernanța corporativă și stabilitatea administrativă a unei entități publice. Cea mai mare vulnerabilitate este utilizarea repetată a administratorilor provizorii. Conform O.U.G. 109/2011, mandatul administratorilor provizorii este, de regulă, de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii pentru motive temeinice până la maxim 6 luni. Hotărârea invocă o prelungire de doar 2 luni. Această perioadă foarte scurtă sugerează o strategie de menținere a controlului politic, în totalitate PNL, prelungit premeditat. Dacă această prelungire de 2 luni survine după ce mandatele provizorii au atins deja pragul maxim de 6 luni prevăzut de O.U.G. 109/2011, hotărârea poate fi lovită de nulitate. Orice act semnat de acești administratori după expirarea legală a mandatului poate fi contestat în instanță.
Președintele de ședință, primarul municipiului Slatina este cel care semnează actele adiționale în numele acționarului majoritar. Deși legal, în prevederile AMEPIP, concentrarea puterii de decizie și de execuție în mâna unei singure persoane politice vulnerabilizează deciziile Consiliului de Administrație, lipsit de independență. Toți reprezentanții CA, ca și conducerea, sunt membri PNL.
Chiar dacă hotărârea respectă formalitatea votului (unanimitate ”PENTRU”), ea perpetuează o stare de provizorat care pune sub suspiciuni rezonabile poziția juridică și economică a Companiei.
Aflată într-un provizorat fără sfârșit, suspect de premeditare și intenție vădită prin blocarea selecția administratorilor.
Conform OUG nr. 109/2011, procedura de selecție trebuie să fie: transparentă , competitivă , finalizată într-un termen rezonabil . Cât de ”rezonabil” mai este termenul? Primarul municipiului Slatina este mandatat să semneze actele adiționale, iar asta arată clar, controlul politic asupra companiei , unul direct și activ . Ceea ce poate explica întârzierea selecției, provizoratul perpetuu, evitarea concursurilor reale, lipsa de transparență. Nu există nimic despre stadiul selecției, calendarul, motivele întârzierii. Așa încât Hotărârea nr. 22/6.09.2025 nu este doar o formalitate, ci un sincron al unei companii care se dorește condusă ”temporar” pe termen lung , al unui proces de selecție care întârzie suspect , al unui control administrativ politic monocolor/PNL.
Însăși răspunsul AMEPIP, deși confirmă eligibilitatea individuală a candidaților, transferă întreaga responsabilitate legală către autoritățile locale, semnalând zonele unde pot apărea ilegalități. Documentul subliniază că simpla prezență a candidaților în „Corpul administratorilor” nu garantează legalitatea numirii lor în Consiliul de Administrație (CA). Legea interzice numirea a mai mult de un singur membru din cadrul autorității tutelare, iar desemnarea recentă, ca mandatar pro bono, dar cu acces total la deciziile și hotărârile CAO Olt, a viceprimarului Slatinei, tot PNL, Valentin Mihalache, poate fi citită în cheia controlului politic total pentru un singur om, primarul Slatinei.
Majoritatea membrilor CA trebuie să fie independenți, avertizează AMEPIP explicit. Este obligatoriu ca cel puțin un membru să fie calificat ca auditor financiar sau să aibă 3 ani experiență în audit statutar. Dacă niciunul dintre cei patru candidați (Pîrvulescu, Mogoșanu, Nedianu, Bunea) nu deține această calificare specifică, constituirea comitetelor interne este viciată juridic.
Documentul AMEPIP invocă Legea nr. 48/2025, lege recentă, care obligă la asigurarea independenței față de factorul politic. În cazul CAO Olt, numirile sunt strict politice, fără a demonstra performanța sustenabilă, ceea ce elimină acestea aspectul oportunității și legalității, obligatorii.
AMEPIP precizează și că responsabilitatea finală revine exclusiv Primăriei Slatina și ADI Oltul. Acest lucru înseamnă că autoritățile locale nu se pot apăra în fața legii invocând faptul că „AMEPIP a confirmat candidații”, de aici și demersurile în instanță ale ADI Oltul, care nu vrea să fie complice la vulnerabilități și ilegalități. Dacă procedura de selecție sau componența CA încalcă prevederile OUG nr. 109/2011, hotărârile de numire pot fi anulate în instanță de orice persoană interesată sau prin controlul de legalitate al Prefectului, unde este cazul.
Dacă structura CA este ilegală, așa cum pare, ei înșiși ajungând să-și prelungească mandatele și așa puse sub semnul întrebării privind legalitatea, toate deciziile luate de acest Consiliu (contracte, investiții, angajări) sunt lovite de nulitate, generând un haos juridic în cadrul Companiei. Și în timp ce Legea 48/2025 pune accent pe profitabilitate și integritate, eșecul în a asigura un management profesionist duce la atragerea răspunderii patrimoniale a celor care au efectuat numirile.
De aici și ”capcana” din adresa AMEPIP. Acceptarea candidaților nu înseamnă legalitatea Consiliului. Prin adresă oficială, nr. 9017/03.09.2025, AMEPIP confirmă că cei patru candidați propuși de Primăria Slatina/Pîrvulescu Margareta, Mogoșanu Ion Emil, Nedianu Sorin Vivi și Bunea Florin Sergiu, fac parte din Corpul administratorilor. Totuși, Agenția lansează un avertisment fără echivoc: confirmarea persoanelor ”nu echivalează cu legalitatea numirii lor” în Consiliul de Administrație (CA). AMEPIP nu știe că Sergiu Bunea, este partenerul de viață al Margaretei Pârvulescu. În plan personal, nicio incompatibilitate, în schema CAO Olt, o implicare care încalcă nu doar o moralitate.
Falsa independență a Companiei de Apă Olt vine fix din majoritatea ”politică” și administrativă din CA, conducerea Companiei , iar Legea 48/2025 – Răspunderea pentru Integritate privind Politica de proprietate a statului impune standarde etice imperative și independența față de factorul politic. Încălcarea acestora deschide calea către acțiuni în răspundere împotriva celor care au forțat aceste numiri. Iar în cadrul CAO Olt, primarul Slatinei exact asta face!
N.B. : Această analiză se bazează strict pe textul Adresei AMEPIP nr. 9017/2025 și pe prevederile OUG 109/2011 și Legii 48/2025 invocate în document.
