Bugetul Slatinei pe 2026, include investiții mari, dar și întrebări mai mari. Proiectul de buget al Municipiului Slatina este în transparență decizională pe site-ul instituției și în curs de adoptare. El conturează un tablou mixt: pe de o parte, investiții consistente în infrastructură și dezvoltare, pe de altă parte, o serie de cheltuieli care ridică semne de întrebare privind eficiența utilizării fondurilor publice.
http://www.primariaslatina.ro/images/transparenta/anunt_29257_190326.pdf
Bugetul propus indică o orientare către atragerea de fonduri externe, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre cele mai importante proiecte: construirea unei creșe moderne cu 110 locuri(aproximativ 22,4 milioane lei); pregătirea clădirilor pentru consolidare seismică și eficientizare energetică; proiecte de agrement/ centrul acvatic( estimat la 125 milioane lei) și dezvoltarea zonei Strehareți; investiții în digitalizare și securitate IT la nivelul administrației locale. Proiectările bugetare indică o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, bazată în mare parte pe finanțări nerambursabile și pe utilizarea excedentului bugetar acumulat.
Dincolo de investiții, analiza detaliată a bugetului scoate în evidență și suspiciuni de sifonare.
În timp ce școlile primesc firimituri pentru reparații urgente, Primăria Slatina pregătește un buget pentru 2026 în care întreținerea parcurilor costă cât două creșe moderne, iar prețul unei centrale termice școlare variază suspect, de la prețul unei garsoniere la cel al unui apartament de lux.
$. 35 de milioane de lei pentru tuns iarba, cea mai stridentă cifră din documentație , alocarea a 35.000.000 lei pentru delegarea gestiunii spațiilor verzi. Suma este colosală. Pentru comparație, o creșă modernă de 110 locuri (proiect PNRR) costă aproximativ 22,4 milioane lei. Practic, Slatina cheltuiește anual pe panseluțe și tuns gard viu echivalentul a aproape două creșe construite de la zero.
Intenția pe suspiciunea rezonabilă are în subterane ca acest contract să fie o redirecționare a banilor către firme de casă, noii mufați, având în vedere că suma nu se reflectă într-o schimbare radicală a peisajului urban care să justifice 7 milioane de euro anual.
$. Ruleta Centralelor Termice este o altă învârteală cu suspiciuni prinsă în buget, unde sunt puse pe hârtie diferențe de 3.200% . Analiza dotărilor școlare relevă o anomalie greu de explicat tehnic! La Grădinița nr. 5, o centrală costă 9.000 lei. La Școala „Nicolae Iorga”, o centrală este bugetată la 298.000 lei. Cum poate o centrală de școală să coste cât un apartament de 3 camere? Lipsa detaliilor tehnice sugerează o supraevaluare grosolană sau o planificare defectuoasă. Mai mult, alocarea a 260.000 lei pentru un singur chiller la Centrul Cultural „Eugen Ionescu” întărește suspiciunea că banul public este umflat în devizele de achiziții.
$. Padel și Simulatoare de Înot, în timp ce plouă în clase. În timp ce unitățile de învățământ se bat pentru bugete de subzistență de 50.000 lei pentru reparații la acoperișuri, CSM Slatina înghite peste 10 milioane de lei. Prioritizarea unui teren de Padel (sport de nișă) și a unor simulatoare de înot în detrimentul siguranței de bază din școli indică o administrație deconectată de nevoile reale. Dotăm sportul de nișă cu „jucării” scumpe în detrimentul infrastructurii școlare de bază.
$. Bugetul se bazează pe încasări masive din taxe speciale(aproape 20 de milioane de lei), o povară fiscală care apasă direct pe umerii slătinenilor, fără o transparență clară asupra serviciilor primite în schimb. În paralel, bugetul este fărâmițat în zeci de contracte mici de consultanță (ex: 14.000 lei pentru achiziții la o singură grădiniță), o metodă clasică de a direcționa fonduri către mici sateliți politici agreați. Că tot am bătut toba pe demufați.
Chiar și la nivel mic, risipa este evidentă. Un distrugător de documente de 10 litri, care în orice magazin de specialitate costă maxim 400 lei, apare în buget la 1.120 lei. Dacă la un simplu aparat de birou prețul este triplat,
Corectitudinea contractelor de milioane de euro pentru asfaltări sau digitalizare, dacă se vor face, devine foarte interesantă.
$.Sursele bugetare includ venituri proprii estimate la peste 127 milioane lei; excedent de aproximativ 80 milioane lei; plata datoriei publice în valoare de peste 13 milioane lei. Cifrele arată o capacitate financiară stabilă, dar și o dependență semnificativă de resurse acumulate anterior.
Proiectul de buget pentru 2026 reflectă un echilibru fragil între dezvoltare și eficiența cheltuielilor.Elementul cel mai controversat rămâne contractul de 35 milioane lei, 7 MILIOANE EURO, pentru spații verzi.
