Ce se întâmplă azi în PSD e mai mult decât o dispută Toma-Stănescu. E aparența unei solidarități afișate de ochii lumii. Nu mă refer la gazetari, ușor de convins , sau imposibil de „tradus”, după caz : scop, afinități , priorități ,fidelități.
Stănescu a preluat PSD Olt într-un moment dificil. A câștigat în final președinția sprijinit de foștii susținători ai lui Toma și apropiindu-și foștii dușmani. A mai câștigat timp preferând acomodarea în locul unei reforme de cadre interne. A încercat reechilibrarea aducându-și primarii aproape. A reușit să-și consolideze poziția prin două lucruri pe care le-a acceptat : susținerea liberalilor prin Ciugulea- vicepreședinte CJ în schimbul răsturnării căruței cu fonduri către teritoriul autohton liberal, în detrimentul primarilor pedeliști. Finalul a fost un balamuc cu înjurături și apeluri la 112 în timpul unei ședințe CJ, cu Darius Vâlcov în rolul principal. Azi, el și secunzii săi vorbesc și prea-slăvesc mărețele realizări ale Guvernării majoritare PSD.
Stănescu a intrat însă în alegerile prezidențiale întărit și Oprescu i-a aplicat lui Vâlcov și amicului Bărbulescu o umilință cruntă, fix în celula mamă, la Slatina. Atunci „dragostea mea” a primit o palmă usturătoare care i-a înroșit obrazul portocaliu. A fost începutul replierii băsiștilor, prietenii Robertei Anastase, protejații lui Blaga. Când au mirosit că partidul nu mai avea ce să le ofere, amicii au dispărut!
La PSD, cu camarilă, cu tot ! Victoria președintelui Stănescu, au aclamat și aplaudat lingăii, lipitorii de afișe, poporul strâns unit în jurul noului conducător iubit. În marea lui majoritate același care făcea sluj la Toma.
Vâlcov primit neașteptat de ușor, în ciuda jocului regizat, respiră și guvernează cu cei pe care îi făcuse „comuniști”. Expert în balet politic nu i-a fost greu să se adapteze. Nici să pupe, să pre-mărească,să prea-slăvească ! Nici obrazul nu i s-a înroșit când l-a aplaudat pe Iliescu, Năstase,Ponta, Dragnea. E obligat să trăiască cu baronii și asta a fost alegerea lui. Într-un partid profund conservator, marcat de un simț al vinovăției și al pupatului unde s-a scuipat ieșit din comun, cu reacții foarte emoționale și dornic „să fie toți acolo, să se înțeleagă”, atunci când e vorba de liderii săi.
De câteva săptămâni PSD Olt se află într-o tăcere suspectă. Nici senatorul ideilor, inițiativelor legislative, interpelărilor fără număr, temelor cascadă,comunicatelor fluviu, nu mai scoate nicio vorbă. Nici măcar la televiziunea preferată…De ce oare?! Să fie de vină strategia inflamată din partid?! Solidaritatea în fața tăvălugului justiției?! Teama de DNA?! Oboseala mimării atașamentului de social-democrație?!
Tocmai această tăcere determină ciulirea urechilor în PSD și în presă.









































































