Faraonul cocoţat de 16 ani….16 ani și tot mai vrea, are pretenţia de a fi socotit infailibil. Dacă a reuşit, într-un mod sau altul, să te şmenuiască de voturi, primul de fiecare dată pe lista partidului , crede că a demonstrat deja : e mai deştept ca tine şi ca atare trebuie să înghiţi fără crâcnire tot ce-ţi serveşte el. Chiar dacă o face, de fiecare dată, în ultimul an înainte de alegeri. Pentru că el e un iniţiat, un jucător subtil, un artist al politichiei, pe care tu, toantă creatură plătitoare de taxe nu ai cum îl înţelege.
În panoplia faraonului nu mai sunt de multă vreme aşteptări fenomenale. A eliminat singur în 16 ani, din inventarul de criterii, moralitatea, buna cuviinţă, onestitatea sau inteligenţa. Aşa că ne rezumăm la minime aşteptări, ca de exemplu: să nu ne scuipe direct în ochi, să nu fie extraordinar de nesimţit, să plimbe jetul atunci când udă pe rețelele sociale, județul. Când faraonul se lăfăia eligibil pe lista USL ne dădea lecții despre pragmatism, realpolitik şi alte bazaconii. Când faraonul vota pentru coaliția ”în folosul românilor, pentru stabilitatea țării” avea pretenţia să i le înghiţim şi să lăsăm mârâitul că ştie el mai bine. Şi unii chiar au fost tâmpiţi şi i le-au înghiţit.
Astăzi, faraonul s-a întrecut pe sine, având un singur punct în agenda politică : să dea şi ultimul scuipat în ochi. Ăla pe care pudelii, în schimbul păstrării sinecurilor, l-au făcut miere și-l ling vârtos ! Expresia cea mai abjectă a slugii ! Toate flegmele sunt socotelile sale, legate de interesele propriei sale cariere. Căci la faraon, fiziologia, bate psihologia. E un fel de căcat în artă. În ploaie, la datorie pentru faraon, sunt alții. Şi toţi sunt smirnă. Stau înţepeniți, nu clintesc, că e plezeneala vieţii lor şi sinecura e regină, în pana mea.
Faraonul se simte important. Transpiră între șosete și-l mănâncă de nu mai poate. Turbează. Și mâncărimea dintre fese e tot mai a dracu’. Ce faci? Mai rabzi sau te scarpini în coor? Clar! Te scarpini în coor! Îţi bagi picioarele în ea de lorzie, şi-n etichetă, și-n moşie, şi-n bănet. Te scarpini în coor, tati, că e avarie, nu se mai poate! E sărăcieee, urlă faraonul, poctinindu-se-n limbă și frângându-și mâinile că nici de măscărici nu are meclă. Și se scarpină-n coor ! Că fix acolo îl mănâncă, da` nu-l doare. Deloc ! De 16 ani, o dată la 4 ani, doar se scarpină-n coor și dă flegme. S-a pus șef la garderobă ! Ptiu !
