A ales arătătorul când mai simplu și mai corect ar fi fost să spună adevărul. A făcut-o în egala măsură cu Liviu Voiculescu, căruia îi zicea ”fratele meu” și-i închina ode pe scene la festivaluri și la tv, a făcut-o și cu celălalt despre care spune că nu știe politică. Că e mic pentru ambițiile sale mari. Că el e de oraș și celălalt de la țară. Iar pentru asta el e mai sus și lui i se cuvine. Nu e și nici nu i se cuvine. Fiindcă el a luat întotdeauna ce i-au dat alții. Până și mașinile rulate. S-a închinat la mai mulți dumnezei, când pe lumea asta este doar unul.
Se minte singur pentru că nu realizează când se minte. Îi place să se asculte vorbind și are impresia că-l savurează lumea întreagă. Dacă sunt ăia cu care a împărțit licitațiile și le-a cumpărat prestabilit ofertele, poate. În rest nu se plânge la masă. Nimeni nu mănâncă și plânge la ”bună seara tuturor ”a unui personaj care, dacă nu se lipea de niște nume, azi era cu picioarele pe pământ și nu cu harfe de mare sculă. N-a fost atent la teslă și și-a pus toată cariera pe masă. Aia, care era , cât era. Fără nici un fel de credințe s-a grăbit să dea de băut ca e președinte. Zorii zilei următoare l-au găsit la fel. Mic și penibil. Credul și făcut de râs. În văzul lumii, tot județul a râs de el. Chiar crezuse…O greșeală se va transforma într-un conflict personal, care în timp va lua proporții uriașe. Așa cum a venit, fără credințe, tot așa va pleca din întreg.
Nu te poți opune unui individ care are trădarea în sânge. Iar ei sunt doi!
Valoarea unui prim-vicepreședinte vine din ce lasă în urmă. Nu din aranjamente la licitații, nici din scoaterea la vânzare a unor terenuri să scapi de dosarul de braconaj, nici din dorință oarbă, de preamărire, mizând că-ți ține și de data asta, nici din sedimentarea obsesivă a straturilor de orgolii. Cei care privesc înainte, mereu și mereu, cu ură și mânie nu sunt în stare să construiască sănătos, nimic! Nici un oraș, nicio organizație politică. Nu așa se fundamentează un lider puternic.
Daniel Tudor nu este nici primarul de neînvins, nici dumnezeul Scorniceștiului, nici organizația de partid. Daniel Tudor e doar un autentic naiv, amputat și terfelit politic de cel care l-a dus cu zăhărelul. Nu –l blamez pe deputat deloc! A lucrat cu marfa clientului. Daniel Tudor este doar un om care acum a greșit. Când în loc să construiască a ales să dârâme, probabil n-a crezut nicio clipă că își demolează singur ceea ce credea că are mai de preț: statuia. Deputatul i-a dovedit că nu avea nici măcar soclu și urmează să-i mai dea o lecție, cât un șut. Dar fiecare pasăre, pe limba ei piere. Și Daniel Tudor, aici este!
Daniel Tudor are toate șansele să piardă tot! Cu toată combinarea în rețeaua de telefonie mobilă pe care urmează să-l angajeze în primărie unde mai sunt câteva posturi oprite.
Pentru el e târziu și la ”ia-mă nene”. În miezul lucrurilor stă altcineva. El nici măcar în lucruri nu mai există. E aut! Oricât și-ar plăti cântăcioșii din bugetul local!
